O jucărie “iubită”!
Căluțul de piele petrecuse cel mai mult timp în camera copiilor. Era atât de vechi încât părul maroniu i se rărise, peticele i se vedeau din ce în ce mai tare, ca și atele cu care erau cusute, iar cele mai multe fire din coadă îi fuseseră smulse pentru a servi drept ață pentru mărgele. Era înțelept, pentru că fusese martor sosirii triumfale a multor jucării mecanice, distrugerii și dispariției acestora și știa că toate erau doar jucării și că nu urmau să devină nimic altceva. Pentru că magia camerei copiilor este bizară și minunată și numai jucăriile care sunt bătrâne, experimentate și înțelepte, precum Căluțul de piele, o înțeleg pe îndelete.
– Ce este REAL!?, a întrebat într-o zi iepurele,
pe când stăteau unul lângă altul pe raftul cu jucării, înainte ca bunica să vină pentru a face curățenie. Înseamnă a avea lucruri care îți bâzâie pe dinăuntru și au mâner?
– REAL nu este modul în care ești tu făcut, răspunse Căluțul de piele. Este ceva ce ți se întâmplă. Când un copil te iubește mult, mult timp, când nu doar se joacă cu tine, ci te iubește cu adevărat, atunci devii real.
– Doare? a întrebat iepurele.
– Uneori, a răspuns micul Căluț de piele, pentru că nu îi plăcea să mintă. Când ești real nu te deranjează să fii și rănit.
– Ți se întâmplă totul dintr-o dată, mai întreabă iepurele sau încet-încet?
– Nu se întâmplă totul deodată, spuse Căluțul de piele. Te transformi, e nevoie de timp.
De aceea nu li se întâmplă celor fragili sau care sunt colțuroși sau care trebuie să fie ținuți în puf. În general, până să devii real, mare parte din păr îți va fii căzut, ochii ți se încețoșează, articulațiile te lasă și ți-e tare greu să te miști. Dar toate astea nu contează câtuși de puțin pentru că odată ce devii real nu poți fi urât, decât în ochii celor care nu înțeleg.
Atunci când iubim și suntem iubiți, când avem încredere în ceilalți și simțim că și ei au încredere în noi, descoperim ce înseamnă a fi REAL!
Cristina Boboc
frumos si adevarat !