Comuna Dragalina-100 de ani de la înfiinţare
Perimetrul satului Dragalina se află într-o zonă cu patrimoniu arheologic cunoscut şi reperat, existând aşezări din diferite epoci : neolitică (Cultura Boian – mileniul V a. Chr), Latene (getică – sec. IV-II a. Chr.), sec.IV p. Chr.( cultura Sântana de Mureş – Cerneahov), feudal-timpurie (Cultura Dridu – sec. IX-XI) şi feudală ( sec. XVIII).
Pe baza informațiilor existente, la sfârșitul secolului all XVII lea, comuna Dragalina s-a format pe moșia Domnitorului Constantin Brâncoveanu, iar după executarea acestora și a fiilor săi, a revenit succesorilor pe linie maternă până în anul 1896, când a trecut în stăpânirea urmașilor principelui Nicolae Bibescu, ca moștenitori ai lui Zoe Brâncoveanu.
Moșia Ciulniței a fost prezentată de Duiliu Zamfirescu în romanul “Viața la țară”. Numele moșiei a fost preluat de gara Ciulnița, care a fost construită înainte de apariția satului Dragalina.
În baza legii de colonizare din anul 1924 a fost înființat satul General Dragalina, fiind dependent administartiv de comuna Ciulnița de Sus. Denumirea localității este legată de generalul Ion Dragalina, originar din Caransebeș, erou în primul război mondial. După primul război mondial o fiică a distinsului general a cumpărat o parte din moșia Ciulniței. Prin creșterea numărului de coloniști localitatea Dragalina se dezvoltă și capătă în anul 1928 statutul de comună. Inițial, comuna a avut doar satul de reședință și făcea parte din județul Ialomița. Ulterior comuna s-a extins prin adăugarea satelor Constantin Brâncoveanu și Drajna.
Satul Drajna a fost anexat comunei în anul 1930, fiind menționat în documente încă de la sfârșitul secolului al XVII lea ca stație de poștă unde se schimbau caii poștalionului.
În anul 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după anul 1952) din regiunea București.
În anul 1967 a fost anexat satul Constantin Brâncoveanu, care a luat fiinţă în 1908 sub numele de Cucurigu, fiind iniţial parte componentă a comunei Bora şi apoi a comunei Ciulniţa. În anul 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, ea având atunci deja și satele Constantin Brâncoveanu, Drajna și Drajna Nouă.
În anul 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași, în acest moment satul Drajna dispărând.
Din punct de vedere istoric, Gara Ciulnița a fost proiectată cu mult înaintea înființării comunei Dragalina. Datorită potențialului agricol al Bărăganului se dorea construirea de drumuri și de căi ferate apte să asigure transportul cerealelor produse aici. Grație unui decret regal, Administrația CFR construiește între anii 1866 – 1867 linia ferată ce face legatura între București și Constanța, cu ramurile Ciulnița – Călărași Port, Ciulnița – Slobozia, Fetești – Faurei, adevarate colectoare de cereale din Câmpia Română. După 1989, odată cu desființarea sistemului centralizat de planificare economică, Gara Ciulnița scade economic.
Stanciu Gabriel – primar comuna Dragalina : ,, Anul acesta pe 27 iulie împlinim 100 de ani de la înființarea comunei Dragalina. Ne vom pregăti sa sărbătorim asa cum se cuvine, cu Școala, Biserica, Primăria și toți cetățenii din localitatea noastră”.
