Cătălin Codrescu – președinte SOS Călărași / Analiza ordonanţei trenuleţ emisǎ de guvernul Ciolacu 2
Președintele filialei Călărași al partidului SOS România- Cătălin Codrescu a transmis o analiză a partidului SOS România asupra ordonanței trenuleț emisă de guvernul Ciolacu 2 concluzionând că aceasta reprezintă un atac grav la siguranța națională. Soluțiile identificate de SOS România pentru stoparea dezastrului național:
– Demiterea guvernului Ciolacu 2 prin moţiune de cenzură şi instaurarea unui guvern suveranist
– Reducerea cheltuielilor guvernamentale ȋn principal prin desfiinţarea agenţiilor, autorităţilor şi instituţiilor inutile create ca sinecuri pentru activiştii partidelor aflate la guvernare
– Reducerea taxelor şi impozitelor cu forţa de muncă, reducerea impozitelor applicate ȋntreprinderilor, mărirea pragului pentru IMM-uri şi simplificarea regimurilor fiscale, prin stimularea investiţiilor ȋn economie, sprijinirea capitalului românesc şi promovarea măsurilor de creștere economică
,, Măsurile fiscale impuse de către guvernul Ciolacu 2 susţinut de o majoritate fragilă ȋn Parlament, cumpărată prin sinecuri oferite apropiaţilor reprezentanţilor minorităţilor din Parlamentul României, sunt un mix de decizii impuse din exterior care reprezintă un atac grav la siguranţa naţională, măsuri adoptate peste noapte, fără a fi discutate cu mediul de afaceri, cu asociaţiile profesionale, patronale ori sindicale a, fără consultări şi cu aplicabilitate peste 3 zile.
Lipsite de orice transparenţă şi dezbatere, măsurile fiscale injuste şi antieconomice, au fost adoptate de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanţǎ de urgenţă, pentru a salva, chipurile, situația fiscală a României pe termen scurt. Aceste măsuri sunt de fapt transpunerea ȋn practică a aşa-ziselor recomandări ale Fondului Monetar Internaţional care, la ultima vizită ȋn România ȋn luna noiembrie 2024, a “recomandat” guvernului Ciolacu 1 eliminarea facilităţilor fiscale, reducerea pragului pentru IMM, introducerea unei taxe de carbon ȋn transporturi şi construcţii, mărirea accizelor la combustibili, introducerea unui impozit progresiv, etc.
Când a aderat la Uniunea Europeană, România și-a asumat o serie de obligații printe care şi acceptarea consultărilor cu FMI, sub forma unui așa-zis exerciţiu de supraveghere, scopul declarat fiind de examinare a situaţiei financiare şi economice a țării și de formulare a unor recomandări privind politicile monetare, politicile financiare, politicile economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
Sarcina unui guvern este de a încerca să rezolve problemele şi dezechilibrele economice şi sociale şi de a distribui cât mai eficient resursele pe care le are bugetul naţional, ȋn interesul general al societăţii, astfel ȋncât să asigure echilibrul economic şi să reducă deficitul bugetar. Orice economist, cât de slab ar fi, ar trebui să ştie că pârghiile pe care la are la ȋndemână guvernul pentru reducerea deficitului bugetar sunt: reducerea cheltuielilor guvernamentale, simplificarea regimurilor fiscale şi promovarea măsurilor de creștere economică. Ori măsurile din ordonanţa trenuleţ sunt exact pe dos şi nu numai că nu salvează situaţia fiscală a României ci o agravează.
În loc de a reduce drastic cheltuielile publice prin desfiinţarea sutelor de agenţii, autorităţi şi instituţii inutile şi ineficiente ȋn care sunt angajaţi pe salarii uriaşe activiştii partidelor care compun actuala guvernare şi mai nou şi ai minoritǎţilor din parlament, guvernul apelează din nou la soluția suprataxării firmelor româneşti care au fost și până acum principalul contributor la bugetul statului, prin taxe și impozite, pentru multe dintre aceste firme, noile prevederi înseamnând fie închiderea afacerilor fie reduceri de personal.
Mai mult decât atât, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, creşterea salariului minim brut la 4.050 de lei de la 1 ianuarie precum si creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10% ȋnseamnă cheltuieli suplimentare pentru firme, cheltuieli care vor eroda semnificativ profitul net al ȋntreprinderilor, multe dintre ele urmând a intra pe pierdere, ceea ce va ȋnsemna scăderea veniturilor bugetare şi nu mărirea lor. Ce înseamnă aceste măsuri ale guvernului ȋmpotriva IMM-urilor ? Nimic altceva decât distrugerea capitalului românesc la ordinul FMI.
Toate aceste măsuri, ȋmpreună cu eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente, reintroducerea taxei pe stâlp, creşterea accizelor la combustibili care va conduce la creşterea preţului la benzină și motorină, ȋnjumătăţirea voucherelor de vacanţă, etc. dublate de creşterea birocraţiei, vor conduce la creşterea inevitabilă a preţurilor, la creşterea inflaţiei. România va avea cea mai mare inflaţie din Europa. Ȋnsă vom avea şi deficit bugetar foarte mare şi deficit comercial foarte mare. Măsurile din ordonanţa trenuleţ vor conduce la un deficit bugetar ȋn 2025 de peste peste 8%, la un deficit de cont current tot peste 8% din produsul intern brut și la o inflație cu două cifre. Toate aceste 3 elemente sunt legate între ele iar rezultatul va fi intrarea ȋn recesiune, iar ratingul de ţară va fi retrogadat la nivelul “junk” de către companiile de rating ceea ce va conduce la închiderea accesului României la piețele financiare internaționale, “obligând” guvernul să ȋncheie un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. De fapt scopul “recomandărilor” FMI, puse ȋn practică de guvernul Ciolacu 2 prin ordonanţa trenuleţ, a fost de la ȋnceput ȋncheierea unui nou acord. Pentru că atunci s-a terminat tot. Pentru că FMI când semnează un acord ȋl semnează ca să ia nu să dea.
Iată de ce ordonanţa trenuleţ reprezintă un atac grav la siguranţa naţională
Ce soluţii avem? Demiterea guvernului Ciolacu 2 prin moţiune de cenzură şi instaurarea unui guvern suveranist. Cum putem reduce deficitul bugetar? Prin implementarea măsurilor fiscale din programul de guvernare al Partidului S.O.S. România, respectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale ȋn principal prin desfiinţarea agenţiilor, autorităţilor şi instituţiilor inutile create ca sinecuri pentru activiştii partidelor aflate la guvernare, prin reducerea taxelor şi impozitelor cu forţa de muncă, reducerea impozitelor applicate ȋntreprinderilor, mărirea pragului pentru IMM-uri şi simplificarea regimurilor fiscale, prin stimularea investiţiilor ȋn economie, sprijinirea capitalului românesc şi promovarea măsurilor de creștere economică,,.
