Colegiul Economic din Călărași – încă o victimă a politizării educației?
Apel public către Ministerul Educației, în spiritul legii
Numirea domnului Grigore Cristian, profesor de istorie, în funcția de director al Colegiului Economic din Călărași, singura unitate de învățământ cu profil economic din județ a generat îngrijorări serioase și reacții critice în rândul cadrelor didactice și al comunității educaționale locale.
Dezbaterea publică nu vizează exclusiv legalitatea formală a numirii, ci mai ales compatibilitatea acesteia cu principiile care guvernează sistemul de educație, așa cum sunt ele prevăzute în legislația în vigoare.
Potrivit Legii educației naționale nr. 198 din 2023, sistemul de învățământ se întemeiază pe principii precum calitatea, relevanța, responsabilitatea publică și competența profesională (art. 3). În acest context, funcția de director nu este una pur administrativă, ci reprezintă un factor determinant pentru identitatea, performanța și direcția de dezvoltare a unei instituții școlare.
Este, prin urmare, legitim să ne întrebăm în ce măsură numirea unei persoane fără formare în domeniul economic corespunde misiunii unui colegiu cu profil economic, unic la nivel județean. Această întrebare nu constituie o acuzație personală, ci exprimă o nelămurire firească privind coerența managerială și strategică.
Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) prevede că directorul exercită conducerea pedagogică, administrativă și financiară a unității, fiind direct responsabil de direcția de dezvoltare instituțională. În acest sens, cunoașterea specificului educațional și profesional al școlii reprezintă un element esențial al actului de management.
Un expert în politici educaționale, cu experiență în management școlar, sub protecția anonimatului, subliniază că:
„Deși legislația nu impune explicit ca directorul să aibă specializarea dominantă a unității, bunele practici europene recomandă o corelare clară între profilul instituției și competențele profesionale ale conducerii. În lipsa acestei corelări, apare o ruptură între strategia școlii și realitățile ei curriculare și economice.”
Contextul administrativ în care a fost luată decizia amplifică tensiunile. Inspectorul școlar general beneficiază de susținere politică din partea PNL, partid care deține și majoritatea în Consiliul de Administrație. Fără a afirma existența unei ingerințe politice directe, percepția publică rezultată este una de politizare, iar această percepție afectează grav încrederea în actul de conducere din educație.
Conform art. 7 din Legea educației, statul garantează caracterul echitabil și profesionist al sistemului de învățământ. În acest spirit, lipsa unei consultări reale cu colectivul de cadre didactice și ignorarea specificului instituțional sunt resimțite ca o îndepărtare de la spiritul legii, chiar dacă procedurile administrative au fost respectate.
Un alt specialist în educație avertizează că:
„Atunci când deciziile de conducere sunt percepute ca fiind strict administrative sau politice, școala își pierde autonomia simbolică, iar profesorii devin simpli executanți. Pe termen mediu, acest lucru afectează performanța și climatul educațional.”
În acest context, adresăm un apel public către Ministerul Educației să analizeze situația nu doar prin prisma documentelor administrative, ci și din perspectiva respectării principiilor de profesionalism, merit și identitate instituțională prevăzute de legislația educației.
Colegiul Economic din Călărași nu este o sinecură, nu este un experiment administrativ și nu ar trebui să devină un precedent. Este o instituție publică de interes major pentru județ, iar modul în care este condusă transmite un semnal clar despre direcția în care se îndreaptă educația românească.
Responsabilitatea pentru această decizie – inclusiv în planul încrederii publice – aparține integral celor care au girat-o.
7313 vizualizari in total 10 vizualizari azi
