Frații Antonaru de la Unirea / Un model pentru crescătorii de ovine din județ

  Oaia din rasa Merinos de Palas este una dintre cele mai perfecționate de la noi din țară, crescută pentru producția de carne și lână. La maturitate, oile din rasa Merinos de Palas ajung la o greutate de 57-60 de kilograme, iar berbecii la 99-105 kilograme. Cei mai reprezentativi crescători de ovine din această rasă, din județul Călărași, îi găsim în comuna Unirea. Familia Antonaru deține aproape 2000 de oi din această rasă care sunt înregistrate în controlul oficial a producțiilor (controlul selecțiilor).

Dacă ar fi să întoarcă timpul la momentul în care au decis să devină fermieri, frații Antonaru din comuna Unirea, județul Călărași, nu ar ezita nici o secundă să facă aceiași alegere. Despre cum au ajuns oieri, Radu și Victor Antonaru, este o poveste în sine. Până la revoluție, Radu lucra ca mecanic la fabrica de conserve din Fetești. De abia aștepta să se termine programul să meargă la mioarele sale. Și fratele său Victor,  șofer de camion pe vremea aceea, împărtășea aceiași dragoste pentru mioare. Au început cu două oi primite de la părinți  pe care le-au înmulțit continu ajungând în prezent la aproape 2000 de capete. De toate aceste animale se îngrijesc cei doi frați, împreună cu familia. Radu Antonaru a încercat tot timpul sa-și depășească condiția. Are o fată, inginer agronom și un băiat care este un sprijin de nădejde. Este foarte mândru de ei.

Birocrația, mai obositoare decât munca fizică

Efortul fizic e mai lesne de suportat decât birocrația, a conchis Antonaru Radu. Fermierul spunea că, „începând de la pășuni, dosare APIA, subvenții care nu vin la timp, totul presupune multă alergătură și teancuri de hârtii. Pentru un mic fermier ori pentru ceea ce reprezintă el în România zic că este sufocant“. În opinia sa, lucrurile ar merge mai ușor dacă s-ar rezolva următoarele chestiuni:

– „primul lucru care ar trebui rezolvat și ne-ar da și nouă voie să dezvoltăm ferma ar fi să fie plătită subvenția în anul pentru care faci cererea. Nu să depun eu actele în 2016 și subvenția pentru anul în curs să vină la sfârșitul lui 2017!  Eu cred că agricultura ar avea numai de câștigat dacă s-ar ajunge la un flux corect al plăților;

– modalitatea de concesionare a pășunilor e bine să fie regândită legislativ. Noi ne-am descurcat destul de greu.

– banii europeni sunt dificil de accesat. Și noi am vrut să depunem un proiect pentru modernizarea fermei, dar când am văzut că trebuie să dăm pe consultanță și proiect o grămadă de bani, fără să avem siguranța eligibilității și finanțării, ne-am lăsat păgubași. Am încercat apoi, pentru achiziția unui tractor, și varianta accesării prin grupul de acțiune locală, dar când au început cu tot felul de condiții și mai ales cu un termen de doi ani până când să avem utilajul în curte, iar am abandonat; în doi ani, luăm unul la mâna a doua. N-o să ne dăm însă bătuți. Procurarea nutrețului pentru iarnă este poate cel mai greu lucru de realizat. O altă problemă cu care ne confruntăm, este comercializarea lânii. Avem în acest moment, zece tone de lână, depozitată în saivan”.

Primarul comunei Unirea, Belu Florian, are numai cuvinte de laudă la adresa celor doi frați: ,, Suntem mândrii că avem astfel de oameni în comună. Avem nevoie de gospodari și asigur cu această ocazie, toți cetățenii, că nu am făcut niciodată diferenţe între oamenii care intră în Primărie, pe toţi i-am tratat la fel şi am încercat pe cât am putut să le rezolv problemele personale. Totodată, n-am fost deloc indiferent la ceea ce interesează toată comuna, la ceea ce poate să facă traiul locuitorilor mai civilizat, în ton cu vremurile. În consecinţă, am încercat să răspund prompt la toate nevoile comunei, să fac ceea ce era de făcut şi să-mi organizez astfel activitatea, încât să pot găsi soluţii şi la celelalte probleme, care nu mai depindeau numai de mine, necesitând implicarea unor factori judeţeni sau naţionali”.

O problemă arzătoare pentru crescătorii de animale, este islazul comunal. Cum gestionează consiliul local, această problemă ?

,,În legătură cu islazul, a fost emisă Legea 86 din iulie 2014 care a introdus ordinea în exploatarea acestui tip de terenuri agricole. Astfel, într-un fel, legea îi obligă pe crescătorii de animale să se asocieze, urmând ca izlazurile să fie concesionate acestor asociaţii, crescătorii de animale având dreptul de utilizare numai în conformitate cu hotărârile consiliilor locale şi numai dacă şi-au declarat toate efectivele de bovine, ovine, caprine sau ecvide. Totodată, legea obliga primăriile să elaboreze documentaţii pedologice şi agrochimice pe care să le depună la OSPA, în vederea întocmirii Proiectului de Aşezământ Pastoral la nivel de UAT. Se dădea şi un termen, numai că, prin Legea 16/2016, acest termen a fost prelungit până în anul 2018.  Sunt proiecte destul de costisitoare pentru că trebuie efectuate planurile cadastrale, apoi studii care să cuprindă descrierea solului, a florei şi a calităţii pajiştei. Noua legislaţie a venit în sprijinul consiliilor locale, aşa că banii pentru astfel de proiecte sunt acordaţi de Ministerul Agriculturii. Când vor veni aceşti bani, vom începe şi noi să elaborăm documentaţia necesară”.