10 motive pentru care tubulatura spiro a devenit atât de populară
Oricine e familiarizat cât de cât cu orașul nostru a observat că în arhitectura și-a făcut apariția în ultimii ani un element cheie, și anume tubulatura spiro care seamănă cu o țeavă de tablă înfășurată în jurul axului propriu. O întâlnim atât la clădirile noi cât și în cazul renovării clădirilor vechi.
Întâlnim elementele de tubulatură spiro practic oriunde, de la cafenele ultracentrale până la șaormerii și supermarket. De aceea, nu putem decât să ne întrebăm: o fi un trend arhitectural, sau există niște considerente practice, cum ar fi, de pildă, un consum energetic mai eficient?…
Ei bine, exact așa cum intuiți, nu avem de-a face cu un trend în arhitectură ci cu un sistem de tubulatură care s-a impus pe piață în ultimii ani datorită proprietăților sale superioare.
10. În cazul tubulaturii rectangulare segmentele se sudează unul câte unul, ceea ce poate duce în timp la ruperi și crăpături în zona sudurii. Acestea conduc mai departe la pierderi de energie și ineficiența aerisirii, ceea ce nu e cazul la tubulatura spiralată.
9. Atunci când pierderile de aer de pe tubulatură sunt eliminate, costurile de filtrare, încălzire, răcire etc. sunt minime. Un studiu realizat în SUA a arătat că dacă toată tubulatura de ventilație ar fi de tip spiro s-ar putea economisi energia produsă anual de trei centrale nucleare.
8. Presiunea aerului expulzat de obicei este mai mică într-un sistem spiro. Designul în spirală egalizează presiunea internă și permite aerului să circule constant și eficient, ceea ce duce de asemenea la o conservare a energiei.
7. Pierderile de aer pot crea și neplăceri asupra calității aerului din interior. Când sistemul de ventilație e oprit pur și simplu se produce cu ușurință un transfer termic între aerul de afară și cel din interior.
6. O altă problemă neplăcută cu tubulatura de ventilație tradițională e zgomotul. În cazul tubulaturii spiro reverberațiile create de diferențele de presiune din interiorul unei tubulaturi rectangulare, nu există.
5. Desenul inerent al unei tubulaturi rectangulare implică alunecarea aerului de-a lungul marginilor ascuțite, coturilor, amortizoarelor etc. Diverse obstrucții ale curentului de aer contribuie la crearea unor turbulențe zgomotoase. În cazul tubulaturii spiro, mai puține margini ascuțite = mai puțin zgomot.
4. Multe normative în vigoare impun inspecții periodice și curățarea periodică a tubulaturii de ventilație. Normele de curățare și întreținere pentru tubulatura spiro sunt ușor de aplicat, economice și performante.
3. În cazul tubulaturii rectangulare e nevoie de spațiu extra de montaj – până la 10 cm. – pentru conectori, piese de ranforsare etc. În cazul tubulaturii spiro nu e nevoie.
2. Măsurarea fluxului de aer – o responsabilitate periodică a inspecțiilor – devine mult mai simplă. Pe piață există multe aparate ieftine și precise, concepute special pentru măsurătorile de control și monitorizările periodice ale fluxului de aer dintr-un tub spiralat.
1. Costul de instalare ale unei tubulaturi spiro – care include realizarea părților componente, depozitarea, manopera șamd – e considerabil mai mic decât în cazul unei tubulaturi rectangulare (în unele cazuri, cu până la 50% mai puțin).
