Ce vor mânca elevii Liceului Tehnologic ,,Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, din toamnă?

Grupul Școlar „Duiliu Zamfirescu” a fost înfiinţat  la 1 septembrie 1953, ca Şcoală Profesională de Băieţi. Din 1991 şcoala funcţionează într-o clădire cu 16 săli de clasă, 4 laboratoare, bibliotecă, centrală termică proprie .
Profilul iniţial a fost cel mecanic urmand apoi construcţii şi lucrări publice , servicii, resurse naturale şi protecţia mediului , alimentaţie publică şi turism. Aici învață în prezent un număr de 630 elevi.dragalina

    LICEUL TEHNOLOGIC „DUILIU ZAMFIRESCU” a fost desemnat să facă parte din proiectul pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.  Pachetul alimentar va conține produse de panificație, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.

Iată ce ar putea primi copiii de mâncare la şcoală, potrivit documentelor adoptate de Guvernul României:

1. Ciorbă de legume
2. Supă de pui cu legume
3. Ciorbă de văcuţă cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume şi ficăţei de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume şi pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu brânză
21. Cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov).
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Pentru prepararea alimentelor ce vor ajunge la copii trebuie să se ţină cont de următoarele principii:

1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregatită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjește ci se înăbușește cu apă.
4. Sarea utilizată nu trebuie să conțină antiaglomeranți sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 și felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluște și friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor și nu ca ochiuri românești sau prăjite;
8. Se recomandă îmbogățirea rației în vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de

Potrivit hotărârii de Guvern, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:

a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare, înregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;
c) pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servirii mesei.

Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi sunt stabilite de către conducerea fiecărei unităţi de învăţământ în parte, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile specifice.

Desfăşurarea programului va fi făcută de inspectorul desemnat de Inspectoratul şcolar, recomandarea Guvernului fiind ca acesta să fie inspectorul cu atribuţii pentru educaţie incluzivă. Totodată, conducerea unităţii de învăţământ va desemna un coordonator local de program care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic, iar în unităţile de învăţământ care funcţionează cu structuri şcolare arondate, se va desemna câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri.

 

649 vizualizari in total 1 vizualizari azi


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*