În primul rând, este esențial să nu intrăm în panică, întrucât vorbim despre o ipoteză și nimic mai mult de atât.
Adăpostiți-vă în casă pentru a reduce expunerea la radiații;
Închideți toate ușile, ferestrele și gurile de aerisire;
Nu vă uitați la scânteie sau la mingea de foc – vă poate orbi;
Dacă ați fost afară în timpul exploziei sau imediat după aceasta, curățați-vă cât mai repede posibil;
Scoateți-vă hainele pentru a împiedica răspândirea materialului radioactiv;
Faceți un duș cu multă apă și săpun pentru a ajuta la eliminarea contaminării radioactive. Nu vă frecați și nu vă zgâriați pielea;
Dacă mergeți într-un adăpost, luați-vă strictul necesar;
Nu uitați actele de identitate, medicamente, haine rezistente la apă;
Pregătiți un rucsac de urgență, cu alimente rezistente, apă, un radio, lanterne și baterii;
Nu ieșiți în următoarele 24 de ore din adăpost;
Nu uitați că radiațiile nu pot fi văzute, mirosite sau detectate în alt mod de simțurile umane;
Cum ne protejăm de un atac nuclear
Nu încercaţi să mergeţi la şcoală pentru a vă lua copiii. Personalul autorizat va avea grijă de ei;
Nu folosiţi telefonul dacă nu este absolut necesar. Lăsaţi liniile libere pentru utilizarea acestora de către autorităţi;
Rămâneţi în casă sau la subsol (pivniţă) până la primirea altor instrucţiuni. Dacă trebuie să ieşiţi din casă datorită unor motive bine întemeiate, purtaţi un echipament de protecţie de tipul: salopetă, căciulă, mănuşi şi bocanci sau cizme;
Reveniţi cât mai repede posibil, spălaţi-vă imediat folosind o sursă de apă curentă (duş), iar echipamentul de protecţie dezbrăcaţi-l înainte de intrarea în casă (pivniţă), împachetaţi-l şi închideţi-l în saci de plastic;
Se interzice consumul legumelor din grădinile afectate, a laptelui produs în aceastã zonă sau al oricăror alimente, care au fost expuse sau neîmpachetate pe durata stării de urgenţă;
Dacă alarma de urgenţă nucleară v-a surprins în exterior, odatã ajunşi la adăpost, scoateţi-vă hainele şi închideţi-le în saci de plastic. Curăţaţi-vă părul şi corpul prin spălare, utilizând sursa de apă curentă.
Sunteţi rugaţi sã: – rămâneţi calmi; – adăpostiţi membrii familiei dumneavoastră ; – adăpostiţi animalele ; – închideţi ferestrele şi uşile, încercând ermetizarea acestora cu materiale din casă (bandã adezivã, bandã izolare, cârpe etc.) ; – comutati televizoarele sau aparatele de radio pe posturile desemnate sã transmită informaţii urgente şi ascultaţi instrucţiunile transmise ; – închideţi aragazul şi maşina de gătit sau stingeţi focul din sobã, dacă este cazul ; – închideţi gurile de aerisire, instalațiile de ventilaţie sau de climatizare; – protejaţi, pe cât este posibil, hrana şi apa din exteriorul locuinţelor prin acoperirea cu o prelată, folie de plastic etc.
Evacuarea
Există posibilitatea ca să primiţi mesaje să evacuaţi zona în care vă găsiţi. Toate informaţiile necesare pentru evacuare vor fi transmise la radio şi TV sau vor fi anunţate prin sistemul de amplificare al maşinilor de Poliţie şi ale structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
– Părăsiţi locuinţele sau locurile de muncã şi deplasaţi-vă la locul de îmbarcare. Veţi avea timp mai mult decât suficient pentru a vă împacheta articolele importante, să închideţi aparatele electrice, să vă ocupaşi de animale, să închideţi locuinţa şi să părăsiţi zona.
Dacă vi se comunică să evacuaţi zona, aveţi grijă să împachetaţi următoarele: – articole de toaletă şi două rânduri de haine ; medicamente prescrise şi alte medicamente necesare; acte de identitate, bani, carnete CEC, permisul de conducere etc.
Administrarea de iodură de potasiu
Un mod de autoprotejare împotriva iodului radioactiv este de a lua pastila de iodură de potasiu (KI). Pastila de KI este mult mai eficientă dacã este luată înaintea expunerii la iod radioactiv. În acest caz, pastila de KI poate asigura o reducere a dozei încasate cu 98%.
Dacă este luată la 4 ore după expunerea la iod radioactiv, pastila vă asigură o reducere a dozei încasate cu 50%. Administrarea de pastile KI trebuie făcută în cazul unei urgenţe. Astfel de pastile vor fi disponibile şi la Centrul de Primire pentru a fi distribuite. Şcolile din localităţile din vecinătatea centralei nucleare vor avea cantităţi suficiente de pastile pentru copii.
MIJLOACE IMPROVIZATE DE PROTECŢIE ÎN CAZ DE ATAC NUCLEAR
Construirea unor mijloace simple utilizate pentru ieşirea din atmosfera contaminată :
Filtru cu cărbune
Dintr-un bidon de plastic cu volumul de 1 litru (spre exemplu cele folosite pentru sucurile din comerţ) prin introducerea de rondele de hârtie de filtru sau sugativă, rondele de pânză şi tifon, precum şi mangal mărunţit, în straturi succesive, se poate realiza un filtru cu rezultate foarte bune pentru protecţia respiratorie. Pentru utilizare, respiraţia se face numai pe gură, prin intermediul acestui dispozitiv.
Masca tip glugă
Gluga se confecţionează din pânză groasă, cu vizorul din folie de polietilenã cusut peste golul practicat în pânză, în dreptul ochilor. În dreptul nasului şi al gurii se face un buzunar, căruia, la partea superioară i se aplică o bucată de sârmă sau o bentişă de tablă, cu care masca se va fixa pe nas după aplicarea pe faţă. Filtrul se realizeazã din 2-4 bucăţi de postav şi vată, cu grosimea de cca. 2 cm., care se coase în cruce şi diagonale, peste care se toarnă, funcţie de gazul toxic pentru care se face protecţia, una dintre soluţiile de mai jos. Dupã umezire, filtrul se introduce în buzunarul practicat în mască.
Soluţii pentru stropit filtrul : – împotriva bioxidului de sulf : 50 g bicarbonat de sodiu în 100 ml. apă ; – împotriva clorului : 50 g tiosulfat de sodiu în 100 ml. apă ; – împotriva acidului cianhidric : 10 g sulfat de cupru (piatră vânătă) la 100 ml. apă; – împotriva hidrogenului sulfurat: 2 g cloramină la 100 ml apă; – împotriva amoniacului : 50 g acid tartric (sare de lămâie) la 100 ml apă. Acidul tartric se poate înlocui cu zeama stoarsă de la 2-3 lămâi.
Mijloace improvizate din materiale aflate la îndemână pentru protecţia căilor respiratorii
Dintr-un prosop înfăşurat pe lungime în interiorul căruia se introduce vată, se umezeşte şi se leagă la ceafă, peste gură şi nas; – din feşe de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată sau tifon din abundenţă, se umezesc, se aplică peste nas şi gură şi se leagă la ceafă . pentru protecţia ochilor – ochelari de protecţie sau de vedere (în cazul celor ce folosesc usual ochelarii de vedere) pe ramele cărora se pune un brâu de vată . pentru protecţia pielii – din pelerine de ploaie sau de pescar, din material de fâş sau plastic, din haine de piele sau pânză ţesută foarte des, din folii de polietilenă (folosite pentru ambalarea diverselor obiecte sau la solaria;
– hainele se vor încheia pânã sub gât, se vor lega (strânge) cu sfoară sau elastic la manşete şi mâneci; – eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic (dacă sunt disponibile). pentru protecţia picioarelor – cizme de cauciuc, cizme şold (de pescar), cizmuliţe, galoşi, şoşoni, bocanci de schi sau de iarnã, cizme şi ghete de piele sau de înlocuitori; – peste încălţămintea care nu este din cauciuc se trag pungi de plastic sau se înfãşoară în folie de polietilenă. pentru protecţia mâinilor şi palmelor. – mănuşi din cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.
De reţinut ! Aceste mijloace nu oferã protecţie dacã se stă în atmosferă contaminată mai mult de 3 – 7 minute. De aceea, cea mai bunã metodă de protecţie este părăsirea zonei contaminate. Mijloacele prezentate mai sus se pot folosi şi în cazul contaminării radioactive.
Lasă un răspuns