Dacă administrația vrea respect, trebuie să-l ofere / Statul care îi pedepsește pe cei corecți
Renunțarea la bonificația de 10% pentru plata anticipată a impozitelor este o decizie greșită
Renunțarea la bonificația de 10% pentru plata anticipată a impozitelor este o decizie greșită, nedreaptă și prost explicată. Nu este o reformă, nu este un act de curaj administrativ, ci o măsură care lovește exact în contribuabilii disciplinați — cei care țin, de fapt, bugetele locale în picioare.
Ani la rând, statul a cerut cetățenilor să fie corecți, să plătească la timp și să respecte regulile. Bonificația de 10% nu era un privilegiu, ci un contract moral: plătești mai devreme, statul îți recunoaște seriozitatea. Acest contract a fost rupt unilateral.
Cui folosește eliminarea bonificației? Cu siguranță nu administrațiilor locale, care pierdeau astfel încasări rapide și sigure. Cu siguranță nu cetățenilor onești, care sunt puși acum pe același nivel cu restanțierii. Singurul „câștig” este unul contabil, pe termen scurt, obținut prin ignorarea realității din teren.
Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât este asociată cu numele lui Ilie Bolojan, un administrator care și-a construit reputația pe eficiență și rigoare. Tocmai de aceea, apare suspiciunea legitimă că această hotărâre nu îi aparține ca viziune, ci este rezultatul unor sfaturi greșite, venite din zona birocratică, unde cifrele se mută dintr-o coloană în alta fără a conta comportamentul oamenilor.
Un stat care nu mai stimulează disciplina fiscală nu devine mai puternic, ci mai slab. Când corectitudinea nu mai este recompensată, ea dispare treptat. Iar când dispare, pierd toți: cetățeni, primării, comunități.
Dacă administrația vrea respect, trebuie să-l ofere. Altfel, nu face decât să confirme o percepție veche și periculoasă: că statul nu are memorie și nu are recunoștință față de cei care îl susțin.
Leonida Jecu
