Politizarea și sindicalizarea garantează liniștea social politică, dar cu ce costuri pentru învățământ?

basescu-parlament-iunie2

 Sursă foto: www.ziare.com

  Datele publicate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice pun în evidență și faptul că succesul școlar tinde să fie specific unităților de învățământ din mediul urban, prin comparație cu cele din mediul rural, dar și că mediile cu care 25% dintre elevi promovează la Limba și literatura română și Matematică în clasa a VIII-a, sunt mai mari cu cel puțin un punct și jumătate față de mediile obținute la Evaluarea națională. Nu mai vorbim despre faptul că cei mai mulți dintre elevii care obțin la evaluarea națională medii sub 3, au medii de absolvire a gimnaziului de 6, 7 sau chiar 8, ceea ce poate ridica semne serioase de întrebare vizavi de obiectivatea notării pe perioada celor 4 ani școlari.

  În opinia mea, această situație are cauze diverse și numeroase, dependente de multele categorii de stakeholderi care orbitează în jurul proceselor educaționale. Voi prezenta câte o singură cauză pentru fiecare categorie în parte.

  • Politicile educaționale nu urmăresc o coerență între ce se învață, cum se învață și ce se evaluează. Predarea/transmiterea informațiilor reprezintă încă un proces cronofag (și din cauza lipsei resurselor materiale și digitale), lipsind de consistență învățarea temeinică, înțelegerea, aplicarea, analiza critică, inovarea/creația și, în final, chiar evaluarea.

  • Managementul instituțiilor școlare nu este profesionalizat, de cele mai multe ori este politizat. Consecința este inhibarea meritocrației și încurajarea imposturii. O formă a imposturii este evaluarea cadrelor didactice prin proceduri sindicaliste, care garantează tuturor calificative maxime, indiferent de măsura succesului sau insuccesului școlar al beneficiarilor serviciilor educative. Politizarea și sindicalizarea garantează liniștea social-politică, dar cu ce costuri?

  • Profesorii sunt fie deprofesionalizați (din cauza lipsei amenințărilor, statutul de titular fiind sigur, sau din cauza implicării în alte activități productive, mai rentabile), fie obosiți și nepăsători (o parte din energie le este cheltuită în procese birocratice inutile).

  • Părinții nu reprezintă un factor de presiune pentru instituțiile școlare și pentru autoritățile locale, nu au voce concertată în viața publică.

  • Elevii sunt asaltați cu informații pe care nu le pot înțelege, contradictorii de multe ori (școala altfel vs. școala tradițională), cu modele validate social dar contradictorii modelelor prescrise, fără o scară unitară de valori. Nu au acces la modele de succes alternative celor descoperite în familie și promovate în comunitate (fie au emigrat, fie nu sunt promovate șau nu se autopromovează, fie nu au recunoaștere socială), urmându-le mimetic pe cele disponibile, fără abordări critice și fără salturi calitative.

  • Liderii comunității locale urmăresc controlul fluxurilor financiare, prin influențarea deciziei de numire a directorului, mai curând decât interesul pe termen lung al comunității.

  Anticipez că fără asumarea unui leadership social real, bine intenționat și responsabil, de către toți cei care dețin funcții de decizie în sistemul educațional și în administrația publică locală, și fără implicarea reală a părinților în viața școlii, nu vor exista schimbări consistente în privința cauzelor de mai sus, iar performanțele școlare vor continua să fie mediocre.

  Profesor Dumitrel Toma- Liceul Danubius Călărași

665 vizualizari in total 1 vizualizari azi


2 Comments on Politizarea și sindicalizarea garantează liniștea social politică, dar cu ce costuri pentru învățământ?

  1. Aveti perfecta dreptate! Eu ca absolventa de gimnaziu(chiar anul acesta) am ramas socata de diferenta dintre media de admitere si cea de EN a unora,care este o mare nedrepatate la adresa noastra,care am obtinut din media anilor V-Vlll doar cateva sutimi din cauza faptului ca mediile EN si V-Vlll au fost extrem de apropiate(si oricum intram unde ne doream si fara acele 15-20 de sutimi pentru ca am invatat).In opinia mea s-ar putea renunta la luarea in considerare a mediei anilor V-Vlll,pentru ca aceasta nu face decat sa discrimineze copiii din scoli mai exigente unde un 10 se obtine prin mult studiu fata de cei care isi iau notele cu mult mai multa usurinta!

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*