ALDE propune „Pactul naţional de investiţii”
ALDE propune partidelor politice un pact naţional de investiţii pentru perioada 2017-2020, pentru că în Romania, după 11 decembrie trebuie să fie asigurat progresul economic de care avem nevoie. In ultima perioadă foarte multe propuneri pe care le fac partidele politice, de creşteri de salarii, de pensii, alte masuri pe care le intelegem, unele sunt fundamentate, altele nu. Avem datoria ca atunci când vorbim de astfel de măsuri, care inseamnă o povară pentru bugetul statului, să facem ca aceste măsuri să fie sustenabile. În acest sens, ALDE propune un model economic bazat de investiţii, care să asigure sustenabilitatea tuturor măsurilor pe care le propun partidele politice. Este vorba de un procent pe care vrem să-l angajam şi la care sperăm sa adere toate partidele, astfel incât, in functie de optiunile doctrinare, să putem suţine toate aceste măsuri. Avem experienţă in acest domeniu. In 2015, investiţiile au ajuns la o valoare de 42 mld. lei, ceea ce imseamnă 4,9% din PIB. Vorbim de sumele care au intrat direct in economie, ceeaugetul de stat si fonduri europene nerambursabile 37 de mld, adica 5,1% din PIB; ceea ce s-a re ce a realizat guvernul, nu ceea ce si-a propus guvernul in 2015. Din păcate, la aproape un an distanţă, avem o situaţie mai puţin bună când Guvernul şi-a propus să investească din banii de la balizat cu adevarat pana la 30 septembrie este un procent de 2,3%, adica 16, 7 mld. lei. Este interesant de văzut care este structura acestor investiţii care s-au realizat in 2016. Din ce este compus acest 2,3% din PIB? In primul rand, 1,3% – cheltuieli de capital, bani de la bugetul de stat care s-au dat pe proiecte incepute, sau care erau in derulare, in al doilea rand, imprumuturi externe – proiecte incepute, un procent mic 0,3%, iar fondurile europene sunt in valoare de 0,7% din PIB; proiecte nerambursable 5,1 mild. Lei. Legat de zona de investiti: daca in 2015 am avut 4%, ele au scazut in 2016 la 2,6%. Un alt indicator care este important, de aceea propunem un angajament pe zona de investitii din anul 2017, se refera la structura exporturilor. In 2015 intr-adevar aveam o balanta deficitara, exportul net reprezinta minus 1,5%, in timp ce structura aceasta s-a deformat in 2016, atunci cand partea de consum a fost sustinuta mai ales din importuri, care au crescut in 2016 cu 40%. Cu alte cuvinte, am putea spune ca România a finanţat in anul 2016 economiile altor ţări, pentru ca am avut o creştere economică bazată pe consum, iar alte ţări au avut o creştere economică prin vânzarea acestor produse către ţara noastră.
Romania are indicatori economici foarte buni, creştere economică foarte bună in ultima perioadă. Atragem atenţia însă asupra riscului pe care îl reprezintă perpetuarea acestei creşteri economice bazate pe consum. Este bună pentru o anumită perioadă, dar dacă nu este susţinută de investiţii, indicatorii se vor pierde. Noi chiar ne-am permis să facem un apel şi dacă partidele vor adera la acest pact este foarte bine.
Ce conţine acest pact pe care il propunem: un procent de 6% din PIB in fiecare an, pe o perioada de 4 ani de zile, care se traduce in cifre absolute in 48 mld. euro. Cum am ajuns la această cifră? Institutul National de Prognoza spune ca PIB-ul Romaniei pe urmatorii 4 ani va fi de 800 mld. euro. Deci, 6% reprezintă 48 mld. ALDE a identificat 5 domenii prioritare in care trebuie facute investiţii minime.
Prima zonă este cea de educaţie, acolo unde in perioada următoare de 4 ani, este nevoie de mimin un miliard de euro. Acestea sunt cheltuieli pe care noi le-am identificat, dar sunt si alte necesităţi. In zona de infrastructură, acolo unde vorbim de lipsa autostrăzilor, trebuie investiţi minim 5,5 miliarde. In sănătate, minim 1 mld. In zona de agricultură, acolo unde marea parte de investiţii vin din fonduri europene. Acolo unde nu avem fonduri europene e cazul sa nu lăsăm agricultura, care e pe o pantă ascendentă să-şi piardă dezvoltarea. Si atunci e nevoie să avem acest miliard care merge in zona de irigatii. 6,7 mld. in zona de energie si, pentru a incepe cu dreptul, pe toate domeniile trebuie sa facem un efort comun astfel ca in 2017, minim 3,2 mld euro fonduri europene sa fie atrase de tara noastra.
1) Zona de infrastructură: va fi un efort concentrat pe care va trebui să îl facem şi la nivelul Guvernului şi al Parlamentului să identificăm surse de finanţare, dar este absolut necesar să avem o autostradă care să unească regiunile ţării. După datele statistice pe care le avem de la Compania Naţională de Autostrăzi, pentru fiecare kilometru de autostradă trebuie angajaţi in medie între 10 si 15 oameni; noi am luat o medie de 12. Practic, dac[ noi incepem aceste lucrari, vom crea cel putin 6.500 de locuri de muncă. In salarii plaăite asta înseamnă 772 de milioane, investiţi in materiale – consumul care se stimulează – 2,5 mld. euro, impozitul pe profit, 77. Numai in anul 2017, România este capabilă să dea în lucru, minim 200 km de autostradă. Vorbim de investitii începute care sunt in diverse stadii şi care nu pot fi oprite indiferent de cine vine la guvernare. Ele inseamnă, dincolo de lejeritate în trafic si investiţii care se vor face şi care se vor întoarce in economie. Ce inseamnă numai in anul 2017 aceste investiţii? In primul rând, 2400 locuri de muncă, salarii platite 115 milioane, investiţii – deci consum – 576 milioane de euro numai in anul 2017, impozit pe profit – minim 18 milioane.
2) Zona de sănătate. Ne referim in primul rând la reabilitarea si consolidarea clădirilor de spital. Avem un pericol destul de mare in privinta clădirilor in care îşi desfăşoară azi activitatea spitalele. O sumă de 400 de milioane reprezintă un minim necesar ca aceste clădiri sa fie reablilitate, astfel încât să nu existe niciun fel de risc in caz de seism. Specialiştii spun că pentru un spital cu 1200 de paturi este nevoie chiar de peste 300 de milioane de euro pentru fiecare. Am făcut o estimare minimă, de 600 milioane în cazul unor spitale de 800-1000 de paturi. Aceste aspecte conduc la o sumă de un miliard de euro, suma minimă fi investita in următorii 4 ani.
3) Zona de energie. In primul rând, trebuie să asigurăm securitatea energetica a Romaniei. Zona de diversificare se va realiza odată cu realizarea acestor investiţii. Suma de 6,7 mld. euro e suma minimă de care avem nevoie. Sunt tot felul de investiţii in lucru in momentul de faţă si care trebuie realizate. De asemenea, este zona de retehnologizări, acolo unde este in special zona de hidro, investiţii absolut necesare. De asemnea creşterea capacităţii de interconectare a Romaniei de la 7 %, cât are in momentul de faţă, la minim 10%, este o chestiune care ţine si de siguranţa naţională. Am identificat o sumă necesară de 500 milioane de euro.
4) Zona de agricultura. Cea mai importantă investiţie publică pe care trebuie s-o facem in perioada următoare si pentru care avem si o lege, este cea privind suma minima de care avem nevoie pentru infrastructura principala de irigatii, de 1 mld. de euro. Nu venim cu aceste investitii intr-un an de zile. Nici nu se poate fizic si nici nu suportă bugetul de stat. De aceea, legea propune o investitie de 5 ani de zile, pornind de la 145 de milioane, crescând in fiecare an cu 17% – 169 de milioane, 198 de milioane in anul 2019, ajungand la 1 mld. in 2021. Aici suntem in intârziere. Legea trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2016, dar s-a intârziat foarte mult.
5) Zona educaţiei. Toate partidele spun că au nevoie de 6%, însa e momentul să demonstreze că se angajează in continuare la acest deziderat. Noi propunem o crestere de 13% in fiecare an incepand cu anul 2017, ajungand cu un buget al educaţiei de 4,2% in primul an, adica 7,5 mld. euro, crescând dupa aceea la 4,7% din PIB, la 9 mld euro, la 5,3% in anul 2019, adica 11 mld. euro. In cifre absolute, bugetul chiar se dublează până in 2020 si e un lucru pe care trebuie sa il angajam toti, in acest buget fiind angajate si cheltuielile pe zona de investitii. Propunem 10 programe naţionale pentru zona de educaţie. Primul program se referă la reabilitarea, modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate instituţiile de invăţământ să obţină autorizaţii sanitare de funcţionare. Al doilea program se referă la modernizarea atelierelor de parctică in şcolile care organizaează invăţământ profesional. Alte programe se referă la achiziţionarea de mobilier şcolar; manuale şcolare, curriculum nou pentru invăţământ primar, gimnazial si liceal. De asemenea, un program na’ional pilot de creare a 100 de creşe, program national de reabilitare, modernizare si construire de noi cămine studenţeşti, in campusurile universitare; program naţional pilot de creare a 120 de instituţii tip after school; program national de reabilitare/modernizare si constructie de noi cămine studenţeşti in campusurile universitare (pentru cresterea cu 15% a capacitatii de cazare la nivel national, de la 104.000 locuri la 120.000 locuri); programul naţional pentru dotarea şii modernizarea spaţiilor de invăţământ, a bazelor de practică, a gradinilor botanice, al bibliotecilor universitare si a bazelor sportive existente in universităţile româneşti.
Angajamentul pe care il facem este acela că, dacă un Guvern din care fac parte partidele politice care s-au angajat la pact, nu realizeaza 6% din PIB in fiecare an, la sfârşitul anului să işi prezinte demisia.
Daniela Creţu
Preşedinte, ALDE Călăraşi
