Pagini de istorie locală / prof.dr. Constantin TUDOR / Școlile călărășene de ieri și de azi – LICEUL TEORETIC “NEAGOE BASARAB” OLTENIȚA

TUDOR

Înfiinţarea unui  liceu  la Oltenița a reprezentat o veche dorinţă a locuitorilor din oraş. Încă din 1891, Consiliul Orăşenesc a dezbătut această problemă, dar fără să se îndeplinească, din cauza lipsei resurselor materiale. În anul 1919, iniţiativa a fost reluată şi s-a concretizat, prin contribuţia primarului de atunci al oraşului Olteniţa, Hristache Danielescu. Acţiunea a fost susţinută de ministrul instrucţiunii, Constantin Angelescu şi de prefectul de Ilfov, I. Niculescu Dorobanţu. Localul în care şi-a început cursurile liceul era o casă particulară, situată în centrul oraşului, proprietatea lui Nae Mandache, (fostul sediu I.C.S.M. Olteniţa, până în anul 1989), dar care nu corespundea standardelor unei şcoli şi de aceea s-au căutat soluţii pentru obţinerea unui local mai bun. Acesta a fost donat de Constantin Alimănăşteanu, important lider politic, unul dintre moşierii oraşului şi era situat pe actualul amplasament al liceului, este vorba de latura de nord. Prin Decretul regal nr.5088/1922, liceul din Olteniţa avea să poarte numele Constantin Alimănișteanu.

Nici acest local nu a corespuns pe deplin şi de aceea, s-a solicitat construirea unei clădiri adecvate cerinţelor unui învăţământ de calitate. În ședința din septembrie 1928, Comitetul școlar analiza încă o dată problema spațiilor liceului și înaintează un memoriu Prefecturii județului Ilfov care avea sediul la București, solicitând sprijin pentru construirea unui local corespunzător. Prefectul, dr. Constantin Deculescu, originar din Oltenița, va primi cu simpatie cererile oltenițenilor și în anul 1930 alocă suma de un million de lei pentru construirea unui sediu adecvat necesar liceului de la Oltenița.

Proiectul este întocmit de arhitectul Ioan Cernescu, cel care va supraveghea lucrările câștigate, prin licitație, de inginerul Constantin Alexandru. Piatra de temelie s-a pus la data de 15 octombrie 1930, construcția finalizându-se partial, din lipsa fondurilor generate de criza economică, la sfârșitul anului 1931. Ioachim Botez, profesor al liceului, avea să consemneze, mai târziu, despre ridicarea localului care urma să-i găzduiască, deopotrivă, pe elevi și profesori: “S-a înălțat numai din roșu un liceu în stil românesc…Pe lângă calorifer, hardughia cea nouă ar fi trebuit să aibă un amfiteatru…, dacă spectrul foamei nu s-ar fi ivit într-o bună zi în lanurile pline de mălură și de pălămidă ale țăranilor din satele împrejmuitoare;… Liceul cel falnic a rămas fără acoperiș… Acum hardughia cea roșie stă tristă…”

Neagoe Basarab

Procesul instructiv-educativ s-a desfăşurat după un orar aprobat de minister, clasele de băieţi învăţau dimineaţa, cele ale fetelor după amiază. Liceul, în spiritul legii elaborate de ministrul Spiru Haret, era de 8 ani, structurat în gimnaziu sau ciclul inferior şi liceul propriu-zis sau ciclul superior. În 1923 s-au finalizat primii 4 ani ai liceului (gimnaziul), cu un total de 94 de elevi: 48 provenind din oraş, iar 46 din mediul rural: 20 fii de agricultori, 16 fii de comercianţi, 18 fii de funcţionari, 4 fii de învăţători, 1 fiu de militar, 4 fii de liber profesionişti, 6 alte ocupaţii. Printre absolvenţi a fost şi Alexandru Mărculescu, autorul primei monografii a oraşului. În anul 1927 finaliza studiile prima promoţie de liceu, 20 de elevi, dintre care 18 vor urma învăţământul superior, după cum urmează: 6 drept, 4 medicină, 4 ştiinţe economice, 2 litere şi 2 agronomie.

Prestigiul liceului, de a lungul timpului, s-a datorat pregătirii temeinice pe care au dobândit-o elevii. Din rândul elevilor liceului, mulţi s-au afirmat ca renumiţi specialişti: Al. Constant, ministrul culturii în perioada 1940-1941, Florian Mandache profesor dr. docent medic chirurg la Spitalul Brâncovenesc, a fost profesor la Institutul Medico-Farmaceutic din Bucureşti, Nicolae Oblu, prof. dr. docent medic psihiatru – profesor la Institutul Medico-Farmaceutic din Iaşi, Haralambie Ionescu dr. docent, profesor universitar de matematică la Institutul Politehnic din Bucureşti, Marin Cernea, profesor doctorand în filosofie, Ilie Cernea, doctor în medicină veterinară, Traian Păun, profesor de limbă română şi mai apoi director la liceul  unde a fost elev, Alexandru Mărculescu licenţiat al Facultăţii de litere şi drept, etc.

În urma aplicării Decretului 175 din august 1948, fostul liceu din Oltenița, care devenise între timp gimnaziu teoretic de tip A, se reorganizează și începând cu anul școlar 1948/1949 se transformă în școală profesională de orezărie. Peste doi ani, în septembrie 1950 devine școală medie tehnică  agricolă, funcționând cu acest profil până la sfârșitul anului școlar 1953/1954.

La 1 septembrie 1954 se înființează Școala medie mixtă de cultură generală Oltenița, cu durata de 3 ani, care după programa aprobată corespundea structural unui liceu. Începând cu anul școlar 1955/1956, durata liceului crește la 4 ani, iar numărul elevilor crește semnificativ, acum fiind înregistrate două clase  a VIII-a. În anul școlar următor se înființează și clasele de seral pentru clasele VIII-XI, precum și o secție fără frecvență. La finalul anului școlar 1956/1957 școala medie din Oltenița dădea prima promoție de absolvenți.

Cu un număr de elevi mai mare de la un an la altul și cu ridicarea numărului de clase de liceu la 12, începând din 1961, spațiul în care se desfășurau cursurile devenise insuficient. În aceste condiții, în perioada anilor 1960-1961 s-au reluat lucrările la aripa neterminată în anul 1931. În felul acesta celor 7 săli de clasă li s-au mai adăugat încă 10 săli, două laboratoare, o sală pentru bibliotecă și alte încăperi cu destinație administrative.

Fostul Liceu Alimănișteanu  devine Școala medie mixtă nr. 1, începând cu anul școlar 1964/1965, odată cu înființarea Școlii medii mixte nr. 2, pentru care se construise sediul nou din str. Cuza Vodă, unde astăzi funcționează Școala gimnazială “Lucian Pavel”.

Din anul școlar 1965/1966 Școala medie mixtă nr. 1 își schimbă numele în Liceul teoretic “Alexandru Sahia” Oltenița, iar în anul 1968/1969 de pe băncile liceului ieșea prima promoție de absolvenți cu 12 clase. În anul 1975, în același timp cu Liceul teoretic “Nicolae Bălcescu”, este transformat în liceu industrial, care păstrează și câte două rânduri de clase de liceu teoretic cu profil real, luând numele de Liceul industrial nr. 1 Oltenița. Acest profil mixt(industrial cu clase de teoretic) și-l va păstra liceul până la Revoluția din decembrie 1989.

Transformările de după 1989 s-au reflectat si asupra acestui liceu. A fost numit „Neagoe Basarab”, după numele domnitorului din timpul căruia datează prima atestare documentară a localităţii Olteniţa (1515) si a redevenit liceu teoretic.

În spiritul tradiţiei din acest liceu, elevii, coordonaţi de profesori, continuă să obţină rezultate deosebite la olimpiade, concursuri şi să se implice în activităţile extraşcolare. Enumerăm câteva dintre ele: medalie de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie, Yakutsk 2010, premiul II la etapa naţională a Olimpiadei de Chimie 2011 şi medalie de bronz la Olimpiada Internaţională de Chimie, Ankara 2011, menţiune la Concursul Naţional de Chimie „Costin Neniţescu”, premiul special pentru creativitate „Nicolae Paulescu, obţinute de elevul Silvian Baltac,. locul I obţinut de elevul Postelnicu George la etapa naţională a Olimpiadei de istorie, 2009 şi menţiune, la ediţia din 2010, premiul II la Olimpiada Naţională de lb. engleza în anul şcolar 2014-2015, obţinut de elevul Niţă Ştefan, medalie de argint la etapa naţională a Olimpiadei de fizică 2014, obţinută de eleva Baltac Sorana,  locul I  la etapa naţională  Olimpiadei de limba română obţinut în anul 1998, locul II în anul  1999, locul III în  anul 2000 şi locul III la Olimpiada de filosofie, etapa naţională în anul 2001, obţinute de eleva Matzal Andra, care a şi fost admisă la Universitatea Bucureşti, fără examen, locul II la  Olimpiada de geografie, etapa naţională, obţinut de eleva Năstase Andreea.

În concluzie, în toata istoria sa, acest liceu a fost principalul factor de ştiinţă şi cultură din zonă, grație eforturilor unor dascăli de prestigiu, precum Ioachim Botez, profesor de limba franceză, Ovidiu Papadima, profesor de limba română şi scriitor, Valeriu Grecu, profesor de limba latină, Constantin Costache, preot, profesor de religie şi muzică, Carmen Moșoiu, profesor de fizica, Victor Rădulescu, profesor matematică. În aceeași măsură meritele revin și directorilor liceului: Al. Pârvulescu, Al. Stoicescu, Victor Rădulescu, Dumitru Hriţcu, Traian Păun, Nicolae Horia, M. Grigorescu, D. Popescu. N. Mirică, L. Pavel, C. Ceauşu, Emil Pârnac şi Cristian Lichiardopol.

528 vizualizari in total 2 vizualizari azi


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*