„Personalitatea lunii aprilie – George Teodorescu”

muzeul-dunarii-de-jos

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii aprilie, bibliografia, articole de presă, interviuri, fotografii legate de personalitatea artistului şi, mai ales, parte din opera acestuia păstrată în colecţiile Muzeului Dunării de Jos, la sediul instituţiei din str. Progresului, 4.

Sculptorul George Teodorescu s-a născut la 22 aprilie 1915 în comuna Ciochina, judeţul Ialomiţa.
Școala primară şi primele două clase de liceu le-a absolvit la Liceul “Ştirbei Vodă” din Călăraşi, studiile liceale la Colegiul Naţional “Sf. Sava” din Bucureşti (1934), iar între 1935 şi 1937 urmează Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti.
În anul 1937 intră direct în anul al III-lea la Academia de Arte Frumoase (absolvită în 1940), la clasa profesorului Oscar Han, în timpul studiilor universitare frecventând atelierul sculptorului Ion Vlasiu.
Fiul cel mic al avocatului Aurel Teodorescu, primar al Călărașiului, în perioada 1934 – 1938, George Teodorescu se dovedește un talent precoce, recunoscut de sculptorii Oscar Han și Ion Vlasiu. La 25 decembrie 1937 își deschide prima expoziție la Casa Învățătorului din Călărași, ecourile acesteia fiind înregistrate în presa călărășeană a vremii.
Războiul a întrerupt pentru o perioadă activitatea sa artistică, fiind înrolat pe front, unde primește Steaua României cu spade, panglică de Virtute Militară și frunze de stejar.
După 1946 locul său de creaţie se va afla la Paris în atelierele 8-9, Impasse Ronsin XV, în apropiere de Constantin Brâncuşi şi Mircea Basarab, unde sunt plăsmuite “Portretul domnişoarei Croissant”, “Cap de Fată”, “Tors” ş.a., lucrări care au fost bine primite de critica franceză.
Ulterior, pleacă la Buenos Aires unde îşi construieşte un cuptor de ardere a lutului, necesar pentru a-şi asigura existenţa şi condiţiile potrivite lucrului cu dalta. Sculpturile realizate în atelierul de aici, din păcate, au rămas necunoscute. Călătoria în Argentina a constituit o deziluzie, dar și prilejul de a descoperi aptitudini pedagogice, conferind misiunii sale artistice valențe etice ”Arta modernă aici lasă de dorit, așa că am să am de furcă cu gustul lor naturalist…”.
George Teodorescu moare la 9 septembrie 1952, la Paris.
Opera sa, încremenită pe pragul împlinirii, a cărei moștenire a fost perturbată de vicisitudinile timpului, poate pretinde cel puțin o atentă subliniere în istoria modernă a artelor plastice din România”.
Bibliografie selectivă:
Dincă, Ana Amelia, Sculptorul George Teodorescu și vechii maeștrii ai artei călărășene, Ed. Agora, Călărași, 2010.
Dincă, Ana Amelia, Atelierele sculptorului George Theodorescu, în: Evenimentul, Nr. 101, Anul 2007, p. 10.
Andrei Paleolog, Sculptorul George Teodorescu – repere pentru o comemorare, în Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos, I, 1985, p. 233 – 240.

248 vizualizari in total 1 vizualizari azi


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*