Klaus Iohannis vine miercuri la Călăraşi!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va fi prezent miercuri, 9 octombrie, la Călărași. 

Klaus Iohannis este cel de-al patrulea Președinte al României ales după Decembrie 1989. La 25 de ani de la Revoluție, cetățenii României au ales, prin vot popular, un „altfel” de Președinte – fost dascăl și mai apoi primar renumit pentru modul în care a transformat comunitatea în care s-a născut și a trăit. A câștigat încrederea românilor cu proiectul România lucrului bine făcut, iar alegerea sa în funcția de Președinte a fost descrisă de presa internațională drept unul dintre cele mai importante evenimente politice din Europa anului 2014.

Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu.

Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise. După Revoluție, alege să rămână în România, la Sibiu, deși părinții și sora sa au luat hotărârea de a emigra.

Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învățământului județean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public.

În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opțiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar.

În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. Acest proiect i-a oferit ocazia să își demonstreze profesionalismul și calitățile de lider. Sibiul reprezintă, pentru Klaus Iohannis, un univers la scară mică, oglinda a ceea ce își dorește pentru România, fiind exemplul viu și dovada clară că se poate. Când a plecat din fruntea primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat un oraș admirat la nivel european, cu șomaj aproape inexistent, curat, prosper și atractiv.

Klaus Iohannis a pășit în „politica mare” în 2009, când a fost desemnat candidat pentru funcția de Prim-ministru de către o largă coaliție parlamentară. Deși această șansă nu s-a concretizat, încă de atunci a devenit o figură cunoscută și o speranță pentru cei care își doreau o Românie „altfel”. În februarie 2013, a decis să se înscrie în Partidul Național Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp Prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat Președinte al PNL de Congresul formațiunii liberale și desemnat candidat pentru funcția de Președinte al României. În tot acest timp, a fost unul dintre artizanii creării celui mai mare partid de centru-dreapta, de după 1989. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014.

Primul mandat de Președinte al României

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din România o țară în care fiecare cetățean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru! În viziunea sa, România trebuie să devină puternică, să fie un stat care are grijă de cetățenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. O țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență, care pune prioritate pe educație și sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menținerea securității colective și la promovarea democrației și libertății!

Securitatea națională

Securitatea națională este un domeniu prioritar pentru Klaus Iohannis. În acest sens, Președintele României a adoptat o viziune modernă și inovativă, bazată pe conceptul securității extinse și orientate spre valorile europene și euroatlantice. A materializat această viziune nouă prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019O Românie puternică în Europa și în lume, care este adresată cetățenilor, societății în ansamblul său și instituțiilor statului, deopotrivă, și care asigură îndeplinirea acțiunilor acestora pentru realizarea intereselor și obiectivelor naționale strategice ale României.

În calitate de Președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Klaus Iohannis asigură concentrarea eforturilor instituționale pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc securitatea națională. De asemenea, Președintele acționează în mod constant pentru consolidarea profilului și rolului României în NATO și Uniunea Europeană, prin îndeplinirea sarcinilor asumate de țara noastră, dar și pentru valorificarea oportunităților pe care ni le oferă aceste organizații pentru consolidarea securității României.

Implementarea deciziilor adoptate la Summiturile NATO reflectă consecvența Președintelui României de a asigura gestionarea integrată a eforturilor interinstituționale necesare pentru punerea în practică a sarcinilor și obiectivelor stabilite.

România a devenit, pe durata mandatului Președintelui Klaus Iohannis, un exemplu la nivelul Alianței Nord-Atlantice în ceea ce privește împărțirea echitabilă a cheltuielilor, prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare pe o durată de 10 ani. Aceasta a fost una dintre primele acțiuni politice ale Președintelui României, care, pe 16 ianuarie 2015, a obținut consensul politic necesar pentru asigurarea finanțării adecvate pentru Apărare. Decizia se aplică, în mod practic, din anul 2017.

Politica externă și afacerile europene

Prin intermediul activităților de politică externă desfășurate de Klaus Iohannis, țara noastră a reușit să își contureze mai viguros profilul internațional și să își asume un rol mai pregnant și mai inovator, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE) și al NATO, și de partener strategic al SUA.

Președintele României a fost și este un susținător ferm al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, întărirea, extinderea și dinamizarea acestuia fiind una dintre cele mai importante priorități ale mandatului. Acest fapt a fost recunoscut inclusiv cu prilejul vizitelor Președintelui României la Washington (5-9 iunie 2017 și 20 august 2019), precum și în cadrul primirilor la Casa Albă de către Președintele SUA, Donald Trump. Întâlnirea din 2017 cu Președintele Donald Trump a evidențiat angajamentul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea regiunii, inclusiv a României, fiind o recunoaștere a capacității țării noastre de a fi furnizor de securitate și de a acționa pentru proiectarea valorilor noastre comune în regiune. Întâlnirea bilaterală din 20 august a prilejuit noi consultări excelente și foarte consistente între cei doi șefi de stat, iar Declarația Comună adoptată cu acest prilej a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic în domenii esențiale, precum dimensiunea de securitate și apărare, respectiv cea economică și investițională.

Totodată, Președintele României a promovat constant, cu prilejul tuturor contactelor de politică externă relevante, necesitatea vitală de consolidare a relației transatlantice, întrucât pe aceasta se fundamentează valorile democratice ale civilizației occidentale, prosperitatea și securitatea Europei.

De asemenea, Președintele Iohannis a acționat ferm pe toată perioada mandatului pentru creșterea rolului și poziției României în interiorul NATO și întărirea, de ansamblu, a Alianței, atât din punct de vedere al eficienței acesteia, precum și al relevanței sale, dar și pentru consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic și a coeziunii acestuia.

Președintele Klaus Iohannis a întreprins demersuri concrete în vederea susținerii multilateralismului și conturării unui profil cât mai vizibil și proactiv al României la nivel regional, inclusiv prin lansarea și promovarea formatului București 9/B9, destinat consolidării Flancului Estic al NATO, precum și prin implicarea activă și substanțială a României în formatul Inițiativei celor Trei Mări, ilustrată de găzduirea cu succes a celui de-al treilea Summit și a primului Forum de Afaceri al Inițiativei (București, 17-18 Septembrie 2018). Aceste demersuri au condus la maturizarea politică și conceptuală a Inițiativei, o platformă care susține creșterea economică, coeziunea Uniunii Europene și relația transatlantică.

Prin tot ceea ce a întreprins în acțiunile sale externe, Președintele României a demonstrat că România este o țară profund dedicată proiectului european, care dorește, alături de partenerii din Uniunea Europeană, să contribuie activ la creșterea solidarității și coeziunii Uniunii.

Voce recunoscută și respectată în Consiliul European, Klaus Iohannis este pro-european convins, susținător puternic al proiectului european, dar și participant activ în procesul de reflecție privind viitorul Uniunii Europene. Calea pe care o propune este: O Europă unită, coezivă și puternică!

Semnatar al Declarației de la Roma, profund angajat în promovarea valorilor și principiilor Uniunii Europene, Președintele a acționat în favoarea consolidării proiectului european, pe baza unor obiective agreate în comun de către statele membre și instituțiile europene, în folosul tuturor cetățenilor Uniunii. De asemenea, a acționat în direcția adâncirii integrării României în structurile europene, promovând ralierea țării noastre la grupul acelor state membre care acționează pentru aprofundarea proiectului european.

Președintele Klaus Iohannis este deplin angajat în obiectivul strategic al României de a adera la Zona Euro cât mai curând posibil, odată ce toate criteriile vor fi îndeplinite. Este un susținător important al consolidării Pieței Interne a Uniunii și a celor patru libertăți fundamentale ale acesteia (libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalului), considerând că o piață internă funcțională, competitivă și incluzivă aduce plus valoare și beneficii însemnate pentru prosperitatea cetățenilor europeni, pe care aceștia le resimt în viața de zi cu zi.

Klaus Iohannis a promovat, totodată, măsuri în direcția consolidării pieței unice digitale, cu obiectivul ca Uniunea să rămână un lider pe plan internațional în multiple domenii economice, cu precădere în ceea ce privește revoluția tehnologică și digitală. Președintele este, în același timp, și un susținător hotărât al comerțului liber.

În ceea ce privește economia circulară, Președintele Klaus Iohannis a promovat necesitatea ca tranziția globală către o economie cu emisii scăzute de carbon să facă parte din moștenirea pentru generațiile viitoare, susținând rolul de frunte al Uniunii în demersurile la nivel global de combatere a schimbărilor climatice. Președintele este, astfel, un promotor activ al Acordului de la Paris, care reprezintă o realizare istorică în eforturile de gestiona impactul schimbărilor climatice la nivel global.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis este susținător activ al dezvoltării dimensiunii de apărare a Uniunii Europene prin constituirea și consolidarea cooperării structurate permanente (PESCO), precum și prin asigurarea unei depline complementarități cu NATO.

Președintele României și-a exprimat, de asemenea, sprijinul deplin pentru o politică de migrație sustenabilă a Uniunii Europene, atât prin consolidarea controlului la frontierele externe, cât și prin cooperarea cu țările de tranzit și de origine a migranților, în vederea soluționării cauzelor profunde ale fenomenului.

Klaus Iohannis este un promotor puternic al afirmării Uniunii ca actor global, cu o contribuție decisivă în susținerea sistemului multilateral bazat pe reguli, inclusiv prin promovarea politicii de extindere, a acțiunii UE în vecinătatea sa, precum și prin punerea în aplicare a angajamentelor globale ale UE.

În ziua de 9 mai 2019 a avut loc la Sibiu prima reuniune a Consiliului European găzduită de România. Desfășurat în contextul deținerii de România a Președinției la Consiliul Uniunii Europene, Summitul de la Sibiu constituie un moment semnificativ în procesul de reflecție asupra viitorului Europei. Cu acest prilej, a fost adoptată Declarația de la Sibiu, prin care 27 de șefi de stat și guvern din statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat să acționeze pentru o Uniune sigură, puternică, prosperă și unită. Acesta este spiritul de la Sibiu de încredere și optimism în viitorul Uniunii.

Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituțiilor

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis a avut o uriașă responsabilitate: aceea de a consolida parcursul țării pe drumul principiilor, valorilor și legilor durabile, de a sprijini un stat de drept autentic, stabil, cu instituții solide, pentru ca fiecare cetățean să se bucure de siguranța oferită de domnia legii și să-i fie respectate drepturile și libertățile fundamentale.

Consolidarea statului de drept, cu accent pe independența Justiției, întărirea mecanismelor democratice și creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile democratice au reprezentat și reprezintă priorități ale mandatului Președintelui României. Angajamentul referitor la statul de drept și reforma instituțiilor politice s-a axat pe patru componente: justiție independentă și lupta anticorupțiereforma legislației electoralecalitatea și coerența legislației și refacerea încrederii în instituții.

În eforturile de asigurare a unei Justiții independente și de susținere a luptei anticorupție, Președintele Iohannis a reprezentat un pilon de stabilitate în România, fiind un partener de încredere al sistemului judiciar, al instituțiilor însărcinate cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor.

Pentru a stopa asaltul la adresa statului de drept și încercările repetate de a subordona justiția, Președintele României a convocat un referendum național pe 26 mai 2019, chemând românii să își exprime prin vot voința suverană. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările care au reprezentat în definitiv un mesaj clar pentru apărarea independenței justiției, întărirea statului de drept și continuarea luptei anticorupție. În urma acestui referendum, Președintele a inițiat un Acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României, semnat la scurt timp și asumat de un număr de partide politice parlamentare cu vocație pro-europeană. Semnatarii acestui Acord s-au angajat ca toate acțiunile să fie îndreptate în direcția respectării pe deplin a principiilor, valorilor europene, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a democrației și a statului de drept, a interesului public al cetățenilor, care sunt singura sursă legitimă a puterii democratice.

Prezența Președintelui la ședințele de bilanț ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT sau Înalta Curte de Casație și Justiție a reafirmat sprijinul pentru o Justiție independentă care acționează în concordanță cu misiunea sa constituțională și în spiritul valorilor europene.

Sesizarea Comisiei de la Veneția, informarea instituțiilor europene, mesajele publice transmise și contraponderea cu care Președintele s-a opus încercărilor de a subordona Justiția au făcut ca România să își păstreze traseul de stat european și asumarea combaterii corupției la cel mai înalt nivel. Totodată, punerea în practică a tuturor angajamentelor internaționale ale României în materie de stat de drept, în spiritul și litera lor, a fost privită ca o condiție pentru ca România să prospere.

În acord cu Programul asumat, Președintele a filtrat pe criterii de profesionalism și integritate, și în cel mai transparent mod posibil, numirile în funcții publice.

Integritatea în funcțiile și demnitățile publice este un principiu pe care Președintele l-a promovat în mod constant, iar încercările de a slăbi cadrul de integritate (de la aspecte ce țin de incompatibilități, conflicte de interese, atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, modificări ale legii administrației publice locale) au fost sancționate corespunzător prin obiecții de neconstituționalitate ridicate de Președinte, obiecții care au fost, de asemenea, admise de către Curtea Constituțională.

În sistemul constituțional al separației și echilibrului puterilor, Președintele României are atributul promulgării legilor. Misiunea Președintelui a fost aceea de a se asigura că noile legi sunt necesare, oportune și în avantajul românilor, adoptate cu o documentare temeinică și printr-un proces transparent, în care toți cei interesați să își poată spune cuvântul.

Confruntat cu o inflație legislativă, Președintele Klaus Iohannis a atras atenția constant că stabilitatea normelor juridice reprezintă o cerință esențială pentru ca cetățenii să își poată adapta conduita. De la începutul mandatului și până în prezent, Președintele României s-a îngrijit ca legile promulgate să fie analizate temeinic, prin raportare la respectarea normelor și principiilor constituționale și a obligațiilor asumate de statul român pe plan internațional și european. Totodată, au fost formulate numeroase cereri de reexaminare și obiecții de neconstituționalitate prevenindu-se, astfel, intrarea în vigoare a unor legi neconstituționale, contrare principiilor statului de drept, interesului național sau obiectivelor de dezvoltare a României.

Relația cu cetățenii, cu societatea civilă și cu clasa politică

În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis a reușit să creeze o platformă funcțională și constantă de dialog cu societatea civilă, fiind conectat permanent la solicitările și doleanțele acesteia. Cu toate că această abordare deschisă a fost privită cu scepticism la început, Klaus Iohannis a militat, cu răbdare și profesionalism, pentru redarea încrederii românilor atât în instituțiile publice, dar mai ales în capacitatea lor de a produce o schimbare pozitivă în societate.

Conștient de faptul că viitorul se construiește în fiecare zi, de către noi toți, Președintele Klaus Iohannis a încurajat inițiativele tinerilor, participând frecvent la evenimentele acestora sau transmițând mesaje în chestiunile care îi privesc în mod direct.

Klaus Iohannis a promovat proiecte și inițiative destinate protecției mediului, conștient că rolul Președintelui este încurajarea societății să conștientizeze că natura este un bun al tuturor, al generațiilor trecute, prezente și viitoare.

Pe tot parcursul mandatului, Președintele României a militat pentru prezervarea memoriei naționaleonorarea victimelor regimurilor totalitare și a susținut, în permanență, necesitatea asumării oneste a trecutului recent în acord cu principiile și valorile europene.

Prin activitatea sa în politica internă, Klaus Iohannis și-a îndeplinit pe parcursul mandatului promisiunea de a fi un „altfel” de Președinte și de a face politică în alt mod. Fidel misiunii sale privind întărirea mecanismelor democratice, Președintele a îndemnat cetățenii să participe la toate scrutinele care au avut loc, subliniind de fiecare dată că votul este cel mai consistent mod de a contribui la reformarea clasei politice.

De la bun început, Președintele a demonstrat că acordă o atenție deosebită angajamentului său de a schimba relația cu cetățenii și de a păstra contactul cu societatea civilă. În noiembrie 2015, a organizat pentru prima dată consultări și cu reprezentanți ai societății civile în vederea învestirii unui nou cabinet.

Președintele a ascultat cu atenție toate mesajele societății civile, în fiecare moment al mandatului său, în special cele cu privire la apărarea statului de drept, alăturându-se cetățenilor care protestau în ianuarie 2017, transmițând susținerea sa publică pentru toate momentele de mobilizare civică pentru democrație și condamnând ferm violențele împotriva participanților de la mitingul din 10 august 2018.

Klaus Iohannis și-a îndeplinit promisiunea de a fi echilibrat, mediator și integrator, prin numeroasele invitații la consultări adresate partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, dar și Guvernului României pe teme legate de apărare, justiție, chestiuni bugetare, precum și aspecte de politică externă.

Președintele a susținut buna guvernare, modernizarea, transparența și guvernarea deschisă, integritatea și profesionalismul, precum și depolitizarea administrației publice din România, atât la nivel central, cât și local. La nivel central, a reacționat ferm, în baza tuturor instrumentelor puse la dispoziție de Constituție, la numirile lipsite de integritate și profesionalism în Guvernul României. La nivel local, prin dialogul cu reprezentanții administrației publice locale, în vizitele sale, care au acoperit toate regiunile istorice ale României, a susținut descentralizarea, dezvoltarea orașelor, renunțarea la alocarea banilor publici către comunitățile locale pe criterii politice și clientelare.

Apărarea valorilor economiei de piață, politici publice responsabile și diplomație economică

Dezvoltarea sustenabilă și apărarea valorilor economiei de piață au constituit, încă de la debutul mandatului, priorități ale Președintelui României în materie de politici economice.

Din această perspectivă, obiectivele urmărite pe întreaga perioadă a mandatului au vizat echilibrul relațiilor dintre stat și mediul privatdialogul constructiv cu mediul de afaceriîncurajarea competitivității și diplomația economică.

Președintele României a urmărit cu consecvență o dezvoltare sănătoasă a economiei românești, construită pe modele durabile, ancorate atât în realitățile piețelor interne, cât și în tendințele globale.

Promotor al unor politici publice predictibile și responsabile, precum și al unei legislații specifice dedicate bunei guvernări, care să răspundă unor nevoi și așteptări legitime, Președintele a atras atenția constant asupra riscurilor pe care impredictibilitatea le comportă în economia românească.

Astfel, cu fiecare ocazie, Președintele a avertizat constant că măsurile economice decise ad-hoc, lipsite de studii de impact și fără respectarea legilor fundamentale ale economiei de piață pot vulnerabiliza economia și compromite creșterea economică sustenabilă.

Susținerea constantă a antreprenoriatului și a internaționalizării afacerilor românești a fost întotdeauna o prioritate a Președintelui Klaus Iohannis. Astfel, încă de la începutul mandatului său, Președintele și-a propus să contribuie, prin dialog și mediere, la identificarea și valorificarea de noi oportunități, dar și la atenuarea și remedierea unor neajunsuri cu care mediul de afaceri din România se confruntă.

Prin acțiunile întreprinse pe parcursul mandatului, Președintele României a urmărit în principal o cât mai bună punere în valoare, atât în fața interlocutorilor naționali, cât și în discuțiile cu investitorii străini, a celor mai puternice avantaje competitive ale economiei românești.

Pe durata mandatului său, Președintele Iohannis a recomandat de fiecare dată prudență și predictibilitate în elaborarea și implementarea politicilor fiscale. Totodată, a susținut o piață a muncii flexibilă, incluzivă și adaptată, militând în favoarea unor politici educaționale adaptate la nevoile și realitățile pieței.

Recunoscând importanța unor domenii strategice și relevante pentru economia României, Președintele a participat la o serie de întrevederi, dezbateri și consultări și a acordat Înaltul său Patronaj unor evenimente marcante ale mediului economic.

În consecință, mediul de afaceri a beneficiat în mod frecvent de acțiunile de diplomație economică prin care Președintele României a susținut cauza internaționalizării economiei românești, fiind principalul său promotor, atât în țară, cât și în străinătate.

Politica de diplomație economică a Președintelui României a reprezentat și continuă să reprezinte cea mai bună cale de a garanta că România rămâne o destinație investițională sigură, unde capitalul străin și deopotrivă cel românesc pot să contribuie la dezvoltarea de afaceri sigure și sustenabile.

Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului interconfesional

Pe toată perioada mandatului de Președinte, Klaus Iohannis a transmis permanent mesaje de încurajare a întregului mediu cultural, fiind convins că o societate care apreciază libertatea nu se poate lipsi de diversitatea  comunităților și nu poate neglija investiția în infrastructura și proiectele culturale.

România este cunoscută şi respectată în lume prin patrimoniul ei cultural, prin arta şi creativitatea contemporane, care dau consistență dialogului dintre civilizații.

În acest spirit, Președintele României şi Președintele Franței au inițiat şi patronat, în 2018-2019, Sezonul Cultural Comun România – Franța. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a acordat Înaltul său Patronaj Festivalului Europalia (sfârșitul anului 2019 şi începutul anului 2020).

România este locul în care vibrează spiritul Europei şi se întâlnesc marile valori universale din muzică, teatru, literatură. Pe parcursul mandatului său, Președintele Iohannis a sprijinit constant marile proiecte culturale românești, de ecou internațional, precum Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Național de Teatru – București ori Salonul Internațional de Carte Bookfest, care au beneficiat de Înaltul său Patronaj.

Președintele României a recunoscut în mesajele şi acțiunile sale publice valoarea deosebită a patrimoniul cultural al României, ca tezaur al influențelor reciproce dintre comunitățile rurale şi urbane, dintre majoritatea românească şi minoritățile naționale, dovadă a dialogului cu expresiile culturale ale tradițiilor şi artei din Europa.

Fondul pozitiv de înțelegere și dialog interconfesional consacrat istoric în România a fost fructificat în perioada mandatului Președintelui Iohannis prin invitația acceptată de către Sfântul Părinte Papa Francisc de a vizita România, aceasta fiind expresia dezvoltării deosebite a relațiilor dintre România și Sfântul Scaun.

Politici de sănătate eficiente și o educație de calitate

În ceea ce privește marile sisteme publice, educația și sănătatea, Președintele Klaus Iohannis a susținut permanent nevoia de reformare a acestora, în beneficiul cetățeanului.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, Președintele României a căutat să cunoască marile probleme de sănătate publică și felul în care decidenții politici răspund la acestea. Astfel, vizitele întreprinse pe parcursul mandatului la obiective din domeniul medical, fie că a fost vorba de spitale publice sau private, fie că au fost institute și centre de cercetare medicală, au dovedit preocuparea constantă pentru domeniul Sănătății, precum și hotărârea Președintelui Iohannis de a acționa în sensul îmbunătățirii guvernanței globale pentru sănătate și de a dezvolta politici de sănătate eficiente.

Astfel, Președintele Klaus Iohannis a urmat, în domeniul Sănătății, obiectivele din Programul Prezidențial, promovând, prin toate acțiunile sale dedicate sănătății, educația pentru sănătate și prevențiaplasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemuluivalorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Pornind de la convingerea că expertiza internațională este esențială în domeniul Sănătății Publice, Klaus Iohannis a încurajat aprofundarea colaborării dintre România și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

De altfel, Președintele României a creat la Palatul Cotroceni cadrul de dialog și dezbatere asupra politicilor de sănătate și mediu în România, inițiind o serie de evenimente organizate cu sprijinul societății civile și a organismelor internaționale. Astfel, pornind de la premisa că sănătatea individului și cea a ecosistemului nu trebuie separate, Președintele Iohannis a dovedit consecvență în promovarea îndeplinirii de către România a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030.

O Educație de calitatecare încurajează performanța și respectă valoarea, este pentru Președintele României un obiectiv prioritar al mandatului său. În acest sens, Klaus Iohannis a inițiat un mare proiect național – România Educată. Proiectul a implicat peste 10.000 de persoane care și-au transmis opiniile privind dezvoltarea sistemului educațional pentru 2030, atât prin intermediul mijloacelor de consultare online, cât și a celor offline puse la dispoziție (conferințe, dezbateri, evenimente organizate de terți). Numeroase organizații non-guvernamentale și instituții publice au propus și au înscris în calendarul proiectului evenimente pe teme conexe acestuia pentru a colecta opiniile românilor și a le transmite Președintelui României pentru a fi luate în considerare în definitivarea proiectului.

Rezultatele vastei consultări publice s-au materializat într-un document de viziune pentru dezvoltarea sistemului educațional românesc la orizontul anului 2030, precum și într-o serie de obiective și acțiuni concrete care, odată implementate, pot transforma această viziune colectivă în realitate.

În decembrie 2018, Președintele Iohannis a lansat în dezbatere Viziunea și Strategia privind Educația României la orizontul anului 2030, invitându-i pe cei interesați să trimită recomandări de îmbunătățire a acestora. Proiectul propune o serie de obiective și acțiuni subsecvente care să susțină dezvoltarea unui sistem educațional flexibil, care să răspundă nevoilor elevilor, studenților și cadrelor didactice deopotrivă, cu un proces educațional personalizat și de calitate, adaptat atât la schimbările externe, cât și la tendințele viitorului.

În același timp, pe durata mandatului său, Klaus Iohannis a vizitat mai multe instituții de învățământ din țară pentru a înțelege cât mai bine situația Educației din România, dar și pentru a evidenția performanțele atinse de către acestea, precum și dificultățile cu care se confruntă și care necesită soluționare rapidă.

Ca fost dascăl, iar astăzi ca mediator între stat și societate, Președintele Iohannis a asumat ideea că performanța unei națiuni stă în primul rând în realizările sistemului de educație!

Prin acordarea Înaltului Patronaj al Președintelui României, Klaus Iohannis a dorit să încurajeze inițiativele din zona Educației inițiate de societatea civilă.

Relația cu românii din afara țării

Din dorința de a răspunde cât mai bine nevoilor comunităților de români din afara țării, Președintele României a susținut necesitatea unei recalibrări importante a relației statului român cu cetățenii aflați peste hotare, bazată pe două principii: valorificarea resursei pe care aceștia o reprezintă pentru dezvoltarea României și conștientizarea nevoii ca statul să servească atent toți cetățenii, indiferent unde se află aceștia.

Viziunea Președintelui s-a concretizat în acțiuni pe două paliere: pe de-o parte, un plan cultural-identitar și profesional, în care s-a urmărit crearea de comunități menite să faciliteze schimbul de experiență între românii din țară și cei din străinătate și, pe de altă parte, un plan socio-economic, în care s-a acordat atenție nevoilor familiilor cu membri plecați la muncă în străinătate, căutând inclusiv soluții pentru ca aceștia să se poată reîntoarce în țară.

Pe tot parcursul mandatului său, Președintele a ascultat atent nevoile românilor din străinătate, menținând un dialog deschis. Chestiunile ridicate de membrii comunității întâlniți în vizitele oficiale sau transmise Administrației Prezidențiale au stat la baza solicitărilor înaintate spre soluționare forurilor competente.

Pe de altă parte, pentru a veni în sprijinul familiilor ai căror copii au rămas singuri în țară, Președintele României a susținut lansarea unei linii verzi și a invitat ministerele și instituțiile abilitate, mediul asociativ și organizațiile internaționale să formeze un Grup de Lucru interinstituțional, care a propus soluții pentru diversele probleme ridicate de plecarea părinților la muncă în străinătate.

În plus, pentru a facilita întoarcerea românilor, Președintele României sprijină crearea de programe care să identifice locurile de muncă disponibile în țară și să acorde asistență personalizată pentru înlăturarea obstacolelor birocratice care îngreunează reinserţia pe piața muncii și în viața socială din România.

După incidentele înregistrate la scrutinul din 26 mai 2019, care a vizat alegerile europarlamentare și referendumul pentru justiție, Președintele României a constituit un grup de lucru la nivelul Administrației Prezidențiale care a identificat măsurile necesare care trebuie adoptate pentru a asigura cetățenilor toate condițiile să își poată exercita dreptul de vot.

Președintele Klaus Iohannis a cerut Guvernului și Parlamentului să transpună în legislația electorală aceste măsuri, pe 23 iulie 2019 promulgând legea care le asigură românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze până la închiderea urnelor, legislație care are ca punct de plecare recomandările grupului de lucru creat la nivelul Administrației Prezidențiale imediat după scrutinul de la sfârșitul lunii mai.

Președintele României a solicitat Guvernului să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii și pentru organizarea în bune condiții a votului, făcând, totodată, apel la parlamentarii români de diaspora, la reprezentanții partidelor politice și ai asociațiilor de români din diaspora, la membrii corpului diplomatic, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populația cu privire la noile prevederi ale legii.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat intenția, pe 23 iunie 2018, de a candida, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2019, pentru obținerea unui nou mandat.

470 vizualizari in total 1 vizualizari azi


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*