ISJ recunoaște eșecul: „Rezultatele sunt slabe și trebuie asumate instituțional”

Conferința de presă organizată de Inspectoratul Școlar Județean Călărași pe 13 iulie 2026 a avut un merit incontestabil: pentru prima dată după mulți ani, conducerea instituției a renunțat la discursul triumfalist și a recunoscut fără echivoc realitatea. Județul Călărași rămâne printre cele mai slabe din România la examenele naționale, iar acest lucru nu mai poate fi ascuns în spatele unor procente prezentate convenabil sau al unor explicații de circumstanță.

Inspectorul școlar general Alina Laura Tănase a afirmat încă de la început că rezultatele sunt slabe și trebuie asumate instituțional. Un mesaj necesar, dar care vine după ani în care județul a acumulat probleme structurale ce nu mai pot fi ignorate.

Bacalaureatul arată un progres, dar nu schimbă realitatea

Inspectoratul a prezentat o evoluție pozitivă a rezultatelor între simulările din timpul anului și examenul final. La Limba română, Matematică și disciplina la alegere, procentele de promovare pe probe au crescut considerabil, iar promovabilitatea finală la Bacalaureat a ajuns la 63,36%.

Este un progres care merită remarcat.

Problema este însă alta: progresul nu este suficient pentru a scoate județul din zona performanțelor modeste. Aproape patru din zece candidați nu reușesc nici acum să promoveze examenul maturității. Într-un sistem educațional funcțional, astfel de cifre ar reprezenta un semnal de alarmă major, nu un motiv de satisfacție.

Evaluarea Națională confirmă criza educației din județ

Datele prezentate de ISJ sunt și mai îngrijorătoare.

Din cei 1.712 elevi prezenți la ambele probe, doar 1.114 au obținut medii peste 5, ceea ce înseamnă o promovabilitate de numai 65,07%.

Mai grav este faptul că aproape 35% dintre absolvenții clasei a VIII-a au încheiat examenul cu medii sub 5.

Matematica continuă să fie punctul nevralgic al sistemului. În mediul rural, doar 51,58% dintre elevi au reușit să obțină nota 5 sau peste, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre copii nu stăpânesc competențele minime necesare după opt ani de școală.

Diferența dintre urban și rural rămâne uriașă.

În timp ce în mediul urban promovabilitatea mediilor este de 76,87%, în rural aceasta scade la doar 57,49%. Aceste cifre vorbesc despre două sisteme educaționale diferite care funcționează în același județ.

Explicațiile există. Soluțiile întârzie

Inspectoratul invocă efectele pandemiei, lipsa cadrelor didactice, diferențele socio-economice, absenteismul și vulnerabilitățile acumulate în timp.

Toate aceste explicații sunt reale și au influențat rezultatele.

Însă pandemia nu poate rămâne, la nesfârșit, principalul argument pentru un județ care se află constant în partea inferioară a clasamentelor naționale. Aceeași pandemie a afectat toate județele României, dar nu toate au ajuns pe ultimele locuri.

Problema este mai profundă și ține de continuitatea intervențiilor, de managementul școlar, de calitatea actului didactic, de implicarea autorităților locale și de capacitatea întregului sistem de a recupera decalajele.

Măsurile propuse sunt corecte. Întrebarea este de ce au venit atât de târziu

Testări standardizate.

Monitorizare lunară.

Planuri remediale obligatorii.

Grupe diferențiate.

Centre de pregătire.

Sprijin metodic pentru profesori.

Toate acestea reprezintă măsuri necesare și binevenite. Însă ele ridică inevitabil o întrebare legitimă: dacă sunt atât de importante, de ce nu au fost implementate la scară largă cu ani în urmă, înainte ca județul să ajungă în această situație?

Educația nu poate funcționa doar în anii în care apar rezultate slabe. Intervenția trebuie să fie permanentă, nu reactivă.

Concluzie

Conferința de presă a ISJ Călărași a avut meritul sincerității. Instituția și-a asumat public faptul că rezultatele sunt slabe și că ultimul loc nu poate fi schimbat prin declarații.

Dar adevăratul examen începe abia acum.

Dacă peste un an județul Călărași va prezenta aceleași explicații și aceleași promisiuni, înseamnă că problema nu mai este doar a elevilor sau a pandemiei, ci a întregului sistem educațional care nu reușește să producă schimbarea promisă.

Copiii din Călărași nu au nevoie de conferințe de presă bine organizate și nici de justificări repetate. Au nevoie de profesori sprijiniți, de școli performante, de management responsabil și de rezultate care să îi scoată definitiv din statistica ultimelor locuri.

Până atunci, ultimul loc nu este doar o cifră într-un clasament. Este imaginea unui județ care, de prea mult timp, promite că va recupera decalajele, dar continuă să rămână în urma celorlalți.