Schimbarea începe cu tine!

26 martie 2016 0

  Vineri, 25.03.2016, în cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Călăraşi, s-au derulat campanii de informare şi conştientizare privind protecţia mediului înconjurător. Această activitate face parte din proiectul Cluburilor „Ecoprovocarea”, proiect desfăşurat cu sprijinul Fundaţiei „Viitor Plus” şi finanţat de Tenaris Silcotub. Prin mijloace diversificate şi atractive, eco-ambasadorii au prezentat teme legate de reciclare şi de poluare. Astfel, Lorena Vulpe şi Iulia Florescu au expus claselor primare, Elisa Ştefan şi Cosmina Podaru s-au întâlnit cu clasele gimnaziale, iar Diana Pavel şi Eduard Iohrend au prezentat pentru clasele de liceu.                                 Cătălin Cojocaru

“Cred în oameni și am încredere în ei” – primar Radu Paul(PSD), comuna Gălbinași

25 martie 2016 0

Reporter: Bună ziua domnule primar, v-am găsit la prima oră înconjurat de colegi. Văd pentru prima dată în acest județ un birou de primar, unde acesta nu este singur, mai aveți încă 4 colegi …în aceeaşi încăpere. Primar Radu Paul: Bună ziua și bine ați venit la Gălbinași în biroul primarului. Este un birou mic dar ocupat de oameni cu suflet mare. Spun asta pentru că eu nu am secrete față de colegi, suntem o echipă. Ca primar vreau să aflu imediat de la cetățean ce probleme au oamenii din localitate să-i ajut de aceea lucrez cu mai mulți colegi în birou. Trebuie să fim utili și asta imediat în folosul cetățeanului… Reporter: Văd aici în fața dvs. o listă cu principalele activități pe care vi le-ați propus astăzi. Sunt multe, sunt vreo 12 activități… Ce înseamnă pentru dvs. un bun primar, domnule Paul? Primar Radu Paul:  Un bun primar trebuie să fie un bun manager,un bun gospodar al comunei. Reporter: Ce realizări ați avut în mandatul trecut? Primar Radu Paul:   În mandatul ce a trecut am avut cele mai bune realizări din județ. Am accesat și am primit cei mai mulți bani pentru drumuri și școli, pentru reabilitări. Am avut multe proiecte pe care le-am finalizat cu ajutorul oamenilor din Gălbinași și a echipei ce o conduc. Am colaborat foarte bine cu Ministerul Dezvoltării. În cca. 30 zile începem efectiv lucrările la un alt proiect, norvegian de reabilitare a Instituțiilor de învățământ dotare cu mobilier. Reporter: Cum stați cu apa în localitate? Primar Radu Paul:   Avem 23 km de rețea introdusă și funcțională realizați prin OG7, iar acum avem un proiect prin SEAP pentru care așteptăm finanțarea pentru 9 km. Incluzând Stație de tratare, clorinare și extindere. Reporter: Practic vreți să acoperiți toate gospodăriile… Primar Radu Paul:   Da, vreau să acopăr tot, am adus apa potabilă la periferii, unde nimeni nu credea. Mai am 200 gospodării care nu au apă. Eu nu promit, ci le voi aduce și acestora pompa de apă în curte. Reporter: Drumurile cum sunt reabilitate, în ce proporție? Primar Radu Paul:   Drumurile, sunt foarte bune. Avem aproape 10 km de drumuri asfaltate. Suntem renumiți pentru asfaltul de bună calitate, care ajunge până pe terenurile agricole. Nu mai avem nici un drum pietruit, totul este asfaltat. Așteptăm zilele acestea finanțarea pentru a începe asfaltarea ultimilor 6 kilometri. Este vorba de drumurile de la periferie… Reporter:  Cu iluminatul public cum stăm domnule primar? Primar Radu Paul:  Pe distanța București până la Oltenița suntem renumiți. Avem numai lampi pe led, economice, cu consum redus dar cu grad mărit de iluminare. Pe toți stâlpii am iluminat public, inclusiv la periferie se vede noaptea  ca și ziua… Reporter: Vreau să vă întreb ceva care marchează și de care depind proiectele unei primării…Cum stați cu banii din taxe și impozite? Bugetul local vă ajunge? Primar Radu Paul:   Chiar  am rămas surprins anul acesta, sunt încasări mari. Oamenii sunt  conștienți și responsabili. Cred că este o formă de a îmi mulțumi pentru confortul pe care l-am adus în localitate. Nu am avut niciodată încasările ca în acest an, atât de mari. Reporter: Cum colaborați cu fermierii, dar cu cetățenii din localitate? Primar Radu Paul:   Familia mea este de fermieri, și avem tradiție în munca pământului… Am o foarte bună relație cu  toți cetățenii, pe cei nevoiași i-am ajutat și le-am reconstruit casele dărăpănate. Noi suntem în Gălbinași o mare familie, ne ajutăm și nu lăsăm pe ai noștri să sufere. Am dat loturi de case la oameni şi i-am ajutat pe tineri să îşi facă o casă. Reporter: La al câtelea mandat sunteți dle primar? Primar Radu Paul:   Sunt primar din 2005 până în 2008, din 2008 până în 2010 viceprimar, iar din 2010 sunt primar. Reporter: Observ din ceea ce spuneți că nu ați fost ales întâmplător ci pentru rezultatele de care ați vorbit… Primar Radu Paul:   Mă interesează, mă preocupă să fim printre primele localități din județ. Este nu numai o ambiție personala ci a echipei primăriei , de a fi primii,  de a fi mereu mai buni și mai aproape de oameni. Ne preocupă să fim mai aproape de ei ….Vom avea si un sediu nou al primăriei, i-am turnat fundația…Îmi trebuie vreo 10-12 miliarde să o finalizez, dar cu ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor voi reuși. Reporter: Există șomeri în localitatea dvs.? Primar Radu Paul:   Sunt foarte puțini. Avem mulți navetiști, care muncesc la București, dar ne-a preocupat și o bună funcționare a societăților de pe raza localității, unde lucrează familiile acestora. [Citește mai multe]

Nou în Călărași!

24 martie 2016 0

Marți , 22 martie a avut loc inaugurarea magazinului second-hand de calculatoare, oferind spre vânzare o gamă variată de calculatoare, laptopuri și imprimante . Toate [Citește mai multe]

PRECIZARE!

22 martie 2016 0

Incepând de astăzi 22.03.2016, mulțumim domnului Marian Pârloagă pentru colaborare. Vă anunțăm că acesta nu mai reprezintă ziarul Realitatea din Călărași !   Manager, Leonida [Citește mai multe]

Costumul popular muntenesc

22 martie 2016 0

Costumul tradiţional românesc s-a purtat şi se mai poartă şi astăzi în unele părţi ale ţării, însă a fost supus evoluţiei continue datorită schimbărilor din societatea românească, convieţuirii cu alte etnii, legăturilor comerciale, vecinătăţii cu alte popoare. Portul românesc este caracterizat prin unitate şi continuitate. Unitatea este dată de trăsăturile portului din întreaga ţară, cum ar fi componenţa costumului, materia primă din care se confecţionau piesele de îmbrăcăminte, croiul, cromatica sau punctele de cusătură, iar continuitatea reprezintă drumul parcurs de-a lungul anilor. Străbătută în secolele precedente de vechile drumuri comerciale care legau Orientul de Occident şi de binecunoscutele trasee ale transhumanţei oierilor transilvăneni, care îşi iernau turmele în bălţile Dunării, Muntenia a beneficiat de timpuriu de un statut privilegiat în ceea ce priveşte schimburile culturale interzonale şi accesul la diverse categorii de materiale noi, vândute prin sate de către “marghidani” (vânzători ambulanţi). Ansamblu vestimentar de o remarcabilă valoare artistică, costumul tradiţional din Muntenia, indiferent de zona etnografică, a contribuit semnificativ la afirmarea portului popular ca formă semnificativă a creaţiei ţărăneşti şi dezvoltarea patrimoniului etnografic românesc.Varietatea soluţiilor plastico-decorative, rafinatele armonii cromatice şi originalitatea interpretărilor diverselor categorii de motive au generat o expresie estetică inconfundabilă pentru fiecare tip de piesă. Ia, fota şi marama acestor costume sunt, fiecare, un exemplu de performanţă tehnologică şi măiestrie artistică. În ceea ce priveşte fotele, în ambele zone decorul este plasat pe poale şi pulpene, fiind ales cu fir auriu şi argintiu pe fond negru, roşu, albastru sau alb. Pentru eleganţa şi preţiozitatea materialelor, iile, fotele şi maramele muntenești, au fost adoptate în multe zone ale ţării ca embleme ale costumului naţional.   Cristina Boboc Cristina Boboc

O jucărie „iubită”!

22 martie 2016 1

Căluțul de piele petrecuse cel mai mult timp în camera copiilor. Era atât de vechi încât părul maroniu i se rărise, peticele i se vedeau din ce în ce mai tare, ca și atele cu care erau cusute, iar cele mai multe fire din coadă îi fuseseră smulse pentru a servi drept ață pentru mărgele. Era înțelept, pentru că fusese martor sosirii triumfale a multor jucării mecanice, distrugerii și dispariției acestora și știa că toate erau doar jucării și că nu urmau să devină nimic altceva. Pentru că magia camerei copiilor este bizară și minunată și numai jucăriile care sunt bătrâne, experimentate și înțelepte, precum Căluțul de piele, o înțeleg pe îndelete.   – Ce este REAL!?, a întrebat într-o zi iepurele,  pe când stăteau unul lângă altul pe raftul cu jucării, înainte ca bunica să vină pentru a face curățenie. Înseamnă a avea lucruri care îți bâzâie pe dinăuntru și au mâner?    – REAL nu este modul în care ești tu făcut, răspunse Căluțul de piele. Este ceva ce ți se întâmplă. Când un copil te iubește mult, mult timp, când nu doar se joacă cu tine, ci te iubește cu adevărat, atunci devii real.    – Doare? a întrebat iepurele.    – Uneori, a răspuns micul Căluț de piele, pentru că nu îi plăcea să mintă. Când ești real nu te deranjează să fii și rănit.   – Ți se întâmplă totul dintr-o dată, mai întreabă iepurele sau încet-încet?  – Nu se întâmplă totul deodată, spuse Căluțul de piele. Te transformi, e nevoie de timp.  De aceea nu li se întâmplă celor fragili sau care sunt colțuroși sau care trebuie să fie ținuți în puf. În general, până să devii real, mare parte din păr îți va fii căzut, ochii ți se încețoșează, articulațiile te lasă și ți-e tare greu să te miști. Dar toate astea nu contează câtuși de puțin pentru că odată ce devii real nu poți fi urât, decât în ochii celor care nu înțeleg. Atunci când iubim și suntem iubiți, când avem încredere în ceilalți și simțim că și ei au încredere în noi, descoperim ce înseamnă a fi REAL! Cristina Boboc

1 211 212 213 214 215 223